Trecutul și prezentul ( Partea a III-a )

114 19 1
                                    

Marco

Au trecut patru ani, patru ani nenorociți în care simt că am îmbătrânit extrem de mult. În fiecare zi mă trezesc și adorm cu gândul la el. Îi știu fiecare mișcare, presa roiește în jurul său. Sunt mândru de el și de treaba pe care o face, Palm's Company a ajuns în top cinci de când este el la conducere şi continuă să prospere.

- Hei , frate.

Ca de obicei , David era prin preajmă, după ce i-am lăsat lanțul hotelier Key's a fost mai mult decât încântat să-mi ofere un apartament și informați despre Colton și firmă.

- Se apropie o zi mare.

Mi-a întins o revistă și nu pot descrie în cuvinte ceea ce am simțit la vederea titlului. Colton se va căsători, chiar a uitat de mine, m-a lăsat în urmă, iar acum îşi trăieşte viaţa şi face cel mai important pas.

- Mă gândesc că acum regreți că i-ai lăsat compania.

Am zâmbit, știam că David era gelos, el nu a dorit compania, dar nici nu se gândea că am să o las pe mâinile unei persoane ce m-a făcut de rușine. Mă amuza oarecum reacțiile fratelui meu.

- Chiar deloc, mă bucur că e fericit, langa mine nu ar fi fost.

David a părăsit camera spunându-mi că sunt o cauza pierdută. Chiar eram , dar nu aveam de gând să recunosc, am renunțat la tot pentru Colton, speram ca și el să înceapă să fie singur, să se gândească la mine până în ultima clipă. Sunt așa un egoist, până la urmă el era tânăr , avea toata viața în față. Oare cum ar fi fost dacă renunțam după relația nereușită cu Alex ? Cel mai probabil acum nu mai sufeream.

***********************

După mai multe ore pierdute mi-am făcut curaj să-l sun, David mi-a confirmat că avea același număr de telefon. Abia la al doilea apel a răspuns. Vocea lui era somnoroasă, iar când a privit ceasul am realizat că era trei dimineața. Cât de tâmpit pot fi uneori, ma urăsc singur pentru asta.

- Colton...

Tot discursul pe care l-am pregătit s-a risipit când i-am auzit vocea. Nu știam ce să mai spun, îmi doream doar să îl am lângă mine, dar acest lucru era imposibil, iar totul era din vina mea . Dacă eram atunci hotărât să lupt poate acum am fi fost împreună .

- Marco ?! Nu pot să cred că ești tu , hai să ne vedem maine în parc, te voi aștepta după prânz .

A fost atât de direct, rece și la obiect. Nu cred că mai există noi. În mintea mea ziua în care ne reîntâlneam sfârșea cu noi în pat, făcând dragoste și declarându-ne unul altuia iubire .

*********************

Stăteam ca pe ace, îmi doream să ajung cât mai repede, dar pe de altă parte aveam de gând să-l fac să aștepte. Eram atât de absorbit de pregătiri. Am schimbat vreo cinci costume si nici unul nu-mi plăcea, parcă nu-mi veneau bine .

Era aproape seară când am intrat în parc, m-am întreptat spre banca la care ne-am întâlnit prima data. Era acolo, îmbrăcat cu un costul gri, cămașă și pantofi. Era foarte sobru, iar pe fața lui se observa riduri ușoare și cearcă adândci. Arăta aproape la fel de bâtrân ca mine, oare ce s-a întâmplat cu el ?

- Colton ...?

A sărit în picioare chipul său luminându-se brusc. O lovitură puternică în obraz ce m-a doborât la pământ. Poate ca meritam asta, poate că meritam mai mult.

- A fost pentru ca m-ai mințit.

L-am privit confuz, nu l-am mințit cu nimic, doar dacă.. Nu îmi venea să cred, oare Alex i-a spus tot adevărul. Acum sigur crede că mi-am bătut joc de el și am făcut totul pentru a mă răzbuna pe tatăl său.

-Eu...

Nu am mai putut spune nimic, Colton s-a ridicat pe vârfuri și a dat naștere unui sărul nebun. Mânat de dorință mi-am pus mâinile pe talia lui și l-am lipit de mine. Am rupt sărutul în momentul în care am auzit sunetul strident al blițurilor. Era plin de fotografi și sunt sigur că nu erau în parc din întâmplare.

Colton îmi zâmbea în timp ce își plimba degetele pe obrazul meu, era atât de bine, dar nu mai înțelegeam nimic.

_______________________

Acest capitol s-a lasat putin asteptat, trec si eu printr-o mica depresie, dar sper sa va placa ce a iesit. Kiss !!

Trecut și prezentUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum