28.10.2019 ora 14.50
Curierul:
"Ajung în 3minute la tine"
Ioana:
"Ies acum"
10minute mai târziu
- Bunăă.
- Bună.
- Mulțumesc mult ca ai trecut. M-ai salvat.
- Daa, asa-mi place mie sa fac pe eroul fetelor.
Se urca în masina, zâmbește șmecherește iar asta îmi aduce din nou fluturi în stomac. Bine, treaba cu flurii e veche... De regula, numai gândul ca urmează să-l întâlnesc peste câteva zile și-mi provoacă fluturasi. Dar acum, când ma privește în 'felul ala' și zâmbește ca un vagabont, ma face sa mi se înmoaie picioarele. Întinde mână după geantă, și când i-o dau, ne atingem o secunda mâinile. Ferească bunul Dumnezeu...
- Dar știi care-i problema?
- A?
Bine ca a vorbit, ca ma pierdusem în visare.
- Nu prea-mi place sa fac favoruri degeaba...
- O taxezi suplimentar pe mama.
Spun primul lucru care-mi vine în minte și ridic din umeri, zâmbind. Zâmbește și el.
- Nup. Favorul este pentru tine. N-am de ce sa-i iau ei bani.
- Dar pachetul este pentru ea...
- De acord. Dar ea este mereu la locul de întâlnire, la fel ca toți ceilalți.
Îmi face cu ochiul și se da jos din mașină, închizând portiera cu zgomot. Ia aceeași poziție ca și mine, cu mâinile împreunate peste mijloc, stam fata și fata și ne privim. Fără cuvinte.
- Și cât vrei?
Are o reacție de parca i-as fi dat o palma, dar imediat își revine și zâmbește, din nou. Fir-ai tu sa fii.
-Cât? Răspuns greșit... ce! Ce vreau!
Sunt amețită deja.
- Ce...?
- Păi, ma gândeam la o cafea, dar cum tu ești la munca, iar eu trebuie sa fiu în...,se uita la ceas, pardon, trebuia sa fiu de 5 minute la locul de întâlnire, o lăsăm pe data viitoare.
Zâmbește, face un pas spre mine, iar eu doi înapoi. Ușurel nebunule, ia-o ușurel ca m-ai zăpăcit. Cafea? Și de ce mama ma-sii vine spre mine.
-Dar, pentru ca sunt în întârziere și nu-ți poți plăti datoria acum, am nevoie de o...dovada, a faptului ca te vei tine de promisiune.
- Ce promisiune ca n-am promis nimic.
- Vezi, stiam eu ca nu pot sa am încredere în tine.
Ma urmărește cu pași mici spre mine, eu înapoi, pana ajung lipita de masina lui. Ma prinde de braț și ma trage la pieptul lui.
- E murdară mașina...
Sunt paralizata de emoție, de privirea lui, de atingere, de naiba să-l ia, ce-mi face?!
Îmi prinde obrajii în palme și ma privește concentrat. Trece un deget peste buza mea de jos și abia atunci îmi dau seama ca o am prinsă între dinți, de emoție, în așteptarea sărutului. O sa ma sărute, nu?
- Promiți?
- Ce?
- ...cafea...
- Da. Da!
Mă privește în ochi, înghite în sec, se uita spre cer, și poposește cu buzele pe fruntea mea. Glumești? Glumești!!
- Cred ca ajung joi. Dar dacă intervine ceva, te anunț.
Îmi da drumul din brate și se întoarce sa plece. Serios? Face mișto de mine?!
- A, și da. Dacă ești nerăbdătoare, poți sa ma suni sa vezi pe unde sunt. Îmi face cu ochiul și da roata mașinii pentru a se urca la volan.
- Stai! Asta pentru ce a fost?
- Asta ce?
Rânjește idiotul. Se urca în masina și este cu mana pe portiera sa o închidă, când ma duc lângă el si-i opresc orice intenție ar fi avut.
- Asta... nu știu cum sa o numesc... imitația asta de...ceva...
Rânjește!
- Nu-i imitație de nimic. Este...o mostra din ce se va întâmpla peste cinci zile. Sa ai la ce sa te gândești!
- Serios! Super.
Ma ridic pe vârfuri și-mi lipesc buzele de ale lui, dând startul unui sărut. Dar țeapăă... când vrea sa participe, ii prind buza de jos și ma joc cu ea între dinți, pana geme, la limita dintre durere și placere.
Gestul lui de mai devreme m-a adus cu piciorele pe pamant și clar ca nu-l puteam lasa sa câștige. Cine se crede diavolul asta?
- O mostra și de la mine... sa ai la ce sa te gândești!
Îi fac cu ochiul și plec ca o mare diva, dandu-mi parul pe spate. Dar, în ciuda a toate, îmi fierbe sangele în vene.
Scurt, stiu. Speram ca următorul va fi mai lung. Și absenta mea a fost lunga și nu mai am același talent🙈as vrea sa mi lăsați o steluța sa știu ca ati fost pe aici, sa vad cine mai e alături de mine. Spor la citit😘😘😘
