Multe lucruri se petrec in intuneric

162 14 0
                                    

Nici mie nu imi vine sa cred ca postez in timpul saptamani dar hei toate au un inceput astept voturi si critici ...

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Stralucirea mea s-a stins .Eu cad pe pamant darmata de puterea ce o vroiam asa de tare .Placerea simtita cu cateva minute in urma disparuse pamantul se invartea cu mine nu mai suportam. Imi pun mainile pe pamantul rece . Totul era plin de durere stralucirea de mai devreme a disparut .Mi-a lasat in suflet un gol imens am pierdut totul pentru pentru a avet puterea . Eram singura printre straini nu aici era locul meu ce trebuia sa fac ?Nu asta e casa mea .Aici m-am nascut aici am trait dar nu simt ca aici e casa mea. Nu apartin unui loc ,prefer sa mor . Nimanui nu ii pasa de mine nimic nu are sens .Eram invadata de sentimente de trairi si de speranta ca sufletul meu sa isi gaseasca pacea .Eram un nimic in mister. Eu nu puteam avea pacea parca cineva vroia sa ma distruga ,si reusea .Corpul meu cedase ma prabusisem la pamant . Prin capul meu se derulau mi de trairi trecatoare .Pana cand sirul gandurilor se intrerupe vedeam doar intunericul nesfarsit imi zic in inconstien ,, multe lucruri se petrec in intuneric ,, . Ma oprisem din a gandi cadeam intr-un gol nesfarsit nimic nu mai era normal in fata ochilor vedeam imagini neclare . Nu mai eram prezenta am lesinat nu puteam sa ma misc nu puteam sa dau semne ca eram aici ca sunt importanta . Ma uitam la mine cum sunt intinsa pe jos cum Aron se apropie disperat de mine cum nu pot reactiona .Parca eram in departare si Aron striga la mine sa ma trezesc sa nu il las . Dar eu , eu nu puteam face nimic . Plangeam ma uitam la mine cum eram distrusa de putere .Lumina apare din nou imi lumineaza iar speranta si cand ridic privirea incetosata de lacrimi sunt ridicata din nou spre cer el imi dadea puterea imi spunea ca nu trebuie sa privesc in pamant atunci cand ma doare ca mandria o ai cu capul sus .Nu stelele luminau acel spirit care eram luminam emanam lumina si ma separ in mi de luminite ca un praf stralucitor cazand peste pamantul rece si pustiu .Aron priveste cerul vedea acel praf iar eu imi deschid ochi si ma ridic de pe pamant nu ma durea nimic eram perfect normala .Bine ,normala metaforic vorbind eram o vrajitoare a nopti .

-Ce s-a intamplat ? Eram pe jos vedeam trupul meu cum era distrus de putere .... !

-Calmeazate. imi spuse batranul .

-Cum sa ma calmez ? Parca ma vedeam pe mine moarta .

-Asa se intampla !Noaptea iti arata ca multe lucruri se intampla in intuneric .

-Asta am auzit si eu inainte sa lesin .De unde sti asta ?

-Pentru ca eu nu sunt un batran obijnuit eu arat vrajitoarelor calea in intuneric stiu tot ce poti face si tatal tau stie si deaia te cauta.Si nici fetele pe care le rapeste nu sunt obijnuite ,ele sunt ca tine.

Ascultam tot ce zicea batranul era atat de ciudat ca viata mea sa se schimbe intr-un timp atat de scurt .

-Ce pot sa fac ?

-Vraji .

-Ce fel de vraji ?

-Vraji intunecate si vraji la fel ca acea lumina cele intunecate te atrag in intuneric in mister in si in singuratate iar cele luminoase iti alimenteaza fericirea si unele sunt puternice iar altele pline de capcane dar eu o sa te invat cum sa nu cazi in intuneric.

-Ma simt slabita.

-Ai nevoie de odihna .Hai in casa .

-Bine dar vreau sa fac un dusi .

-Dute baia e prima usa pe stanga .

-Multumesc .

Pornesc apa si ma bag sub dusi lasand apa sa imi alunge gandurile si grijile dupa cam jumatate de ora ies din cada ma imbrac si ma uit in oglinga :

-Aaaaaaaaaa am parul negru .Ce se intampla ?Nu sunt eu. Eu sunt roscata .tip cat ma tineau plamani .

Aron si batranul vin intr-o fuga la baie si bat la usa :

-Esti ok ?ma intreaba Aron

-Nu, nu sunt ok .spun in timp ce deschid usa .Nu sunt ok deloc am parul negru .

Batranul amuzat de reactia mea spuse printre rasete.

-Asta e doar noaptea in timpul zilei ai parul roscat asa ca nu mai urla ca speri si animalele din padure.

-O sa dureze ceva sa ma obijnuiesc .

Trec printre ei si ma duc in patul confortabil pe care il aranjase batranul adorm in cateva minute cu un singur gand in minte ,,maine trebuie sa invat ce pot sa fac ,, .Adorm si incep sa visez . Eram pe marginea unei prapasti era noapte in jurul meu era un foc aveam o privire care ar fi omorat daca as privi in ochi pe cineva eram satisfacuta eram puternica si priveam in jos prapastia ranit nu era adanca dar jos era un rau care parea adanc .Ma uitam in jos la baiatul care cadea in gol era ranit si neajutorat cu am fost si eu .Era Aron eu il ranisem eu il ucideam .A cazut in apa rece care aproape instantaneu s-a facut rosie nu mai putea lupta impotriva apei nu mai rezista .S-a inecat si eu zambeam eram fericita .

-Nuuuuu. tipam de spaima ca acest cosmar sa nu se adevereasca eram transpirata si eram in soc nu vroiam sa il pierd .

Aron ma lua in brate el era aici era langa mine si nu imi va da drumul nu ma va uri indiferent ce se va intampla .

-Shhhh, gata a fost un cosmar, sunt aici nimic nu se va intampla .

Imi afund capul in scobitura gatului sau si incep sa plang.

-Erai tu , erai mort eu te ucisesem . Nu vreau sa te pierd .

-Nu mi-ai face rau . Si nu o sa ma pierzi .

Se lasa pe spate si eu am adormit pe pieptul sau .

.

.

Dimineata ma trezesc cu o durere ingrozitoare de cap .Aron era langa mine ma privea ma saruta usor pe buze ca de buna dimineata si imi arata unul din stralucitoarele lui zambete .

-Buna dimineata raza de soara .imi spune cu un glas cristalin .

-Neata . si il mai sarut o data tandru .

-Haide imbracate trebuie sa inveti multe lucruri .

.

.

.

.

Inca un capitol sper ca v-a placut .

Life sucksUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum