George Pov:
George: Nu știu. Poate că să-ți protejezi adevărata identitate?
Clay: Poftim?! spune și face câțiva pași în spate
George: Știi, ca și în desenul animat Buburuză și Motan Noir, aveau o viață normală de adolescenți, dar în secret erau supereroi. Poate și tu ești așa. Oare ești Batman? Sau poate Superman?
Clay: Dar dacă eu nu sunt supererou? Dacă sunt personajul rău dar nu cel bun?
George: Ei ce contează acum. Părinții tăi poate sau îngrijorat așa că trebuie să pleci.
Clay: Da exact. Pa! Ne vedem mâine.
George: Pa pa! spun și îi zâmbesc
Mi-am pus cărțile în geantă și m-am trântit pe pat. În orice zi, de fiecare dată când îl văd îmi place mai mult de el. Îmi place tot la el, chiar absolut totul. Și nu cred că are vre-un defect. Adică unde poate fi un defect când are așa față frumoasă? Când are un zâmbet adorabil? Când are o voce dulce ca mierea? Nu cred că e posibil așa ceva! Și nu e de mirare că toate fetele din liceu îl plac. Hah... Cum să-i zic că îl plac? Să merg la el mâine și să-i zic: "Clay vreau să-ți zic ceva. Știu că o să pară ciudat... Adică nu, ție și așa îți plac băieți, dar totuși.. Păi.. Eu te plac. Și... Vrei să fii iubitul meu? "
George ești un idiot! Știi că nu o să funcționeze! Nici nu ne cunoaștem bine și nici nu sunt tipul lui! Dau cu capul în pernă de câteva ori și mă întorc cu fața spre tavan. Off.. Cât e ora? 19:02. Ce pot să fac în timpul acesta? Să privesc un film sau să citesc ceva? Cred că o să rămân la varianta cu cititul. Mi-am luat cartea, pe care încă n-am terminat-o, de pe raft și m-am așezat pe pat. Am citit până pe la vre-o ora 21:13. Dacă începeam să citesc nu puteam să mă mai opresc. Am pus cartea înapoi pe raft. M-am dezbrăcat, rămânând doar în chiloți și m-am dus la baie să mă spăl pe dinți. Apoi m-am dus înapoi în cameră, am îmbrăcat niște pantaloni scurți și m-am culcat. Era foarte cald așa că nu am îmbrăcat un tricou.
Ora 07:10. Mă trezesc din cauza alarmei. Deja sună a treia oară. Mă ridic din pat și stau câteva minute așezat doar holbându-mă la ușă. Parcă așteptam pe cineva să o deschidă și să intre înăuntru. M-am ridicat și m-am dus să mă îmbrac. Astăzi probabil că va ploua așa că m-am îmbrăcat în niște blugi negri și un hanorac subțire de culoare gri. Tata plecase devreme astăzi, mașina lui nu era în fața casei. M-am dus în bucătărie și am mâncat omleta pe care mi-a făcut-o tata înainte să plece. După ce am terminat de mâncat mi-am luat geanta și am plecat. În 10 minute eram deja la școală. A început vântul, așa că cred că va veni și ploaia. Mi-am luat geanta de pe scaun și am intrat în liceu.
Clay: Neața George! spune și iese de după un colț
George: Clay! Mai speriat! Da și salut.
Clay: Scuze. Cum ai dormit?
George: Bine. Chiar foarte bine! Am avut un vis așa frumos!
Clay: Poate dorești să-l zici și mie?
George: Nup! spun și înaintez spre clasa de engleză
Clay: Spune-mi doar un lucru din visul tău. Nu, două!
George: Bine fie. Eram cu încă o persoană. Și eram fericite.
Clay: Și cine e acea persoană?
George: Ai zis să-ți spun doar două lucruri. Ăsta e deja al treilea.
