Fantezie Finala: O noua poveste, un nou destin

Capitolul II:Fata misterioasă

După ce bruneta a dispărut în biroul directorului, eu mi-am continuat drumul către bibliotecă. Aveam un nou elev pentru meditaţii la Istorie.

Tot drumul până acolo, gândul îmi zbura la acea fată cu chip angelic, care îmi răstălmăcise simţurile. Simţeam ceva aparte în legătură ea. Ochii aceia de gheaţă ascundeau ceva. Şi mă întrebam, oare ce era? Cum de privirea aceea care fixă nimicul, îmi trezea atâta curiozitate? Era ceva ciudat, ceva se întâmpla cu mine şi eram hotărât să aflu ce, nu eram suficient de mulţumit cu gândul că ar putea fi o simplă atracţie fizică. Când i-am întâlnit privirea, printre crăpăturile dintre jaluzele, parcă se crease o legătură între noi. O simplă privire între doi necunoscuţi, oprise timpul în loc, destul pentru a mă marca şi poate, deşi eram sigur, că şi ea simţise acelaşi lucru.

Pierdut în gânduri, nici nu mi-am dat seama când am ajuns în biblioteca şcolii. Aceasta nu era cine ştie ce, o încăpere de câţiva metri, în care se găseau câteva rafturi pline de câţi, ce ascundeau secrete dincolo de înţelegerea oamenilor obişnuiţi, iar în mijlocul ei se regăseau câteva mese, unde elevi stăteau să studieze, alţii veneau la meditaţii. Căutam cu privirea masa unde se afla elevul şi am găsit-o după câteva clipe. Acolo se afla o fată cu părul negru, ondulat, tastând continuu pe telefon. Mă apropii de aceasta şi după o privire mai atentă, îmi dau seama că eleva care se afla aici, era Jessica. Ajung în faţa ei, după care îi spun:

- Tu eşti eleva care doreşte să facă meditaţii la istorie? Am întrebat surprins.

- Da, a spus, îndreptându-şi privirea către mine, lăsând la o parte telefonul, privindu-mă. Pe chip i se citea uimirea şi în acelaşi timp dispreţul, iar răspunsul nu se lăsă aşteptat:

- Tu eşti cel care mă va medita?

- Aşa se pare, am articulat eu.

- Nu se poate, a zis în timp ce se ridică de pe scaun şi, strângându-şi lucrurile, semn că voia să plece, a spus răspicat:

- Decât să fac cu tine, mai bine mă lipsesc. Am să caut pe altcineva.

- Dacă ai venit la pregătire sigur ai probleme mari. Şi în liceu nu mai există nimeni care să ofere meditaţii la materia asta, i-am explicat eu.

- Ah, a oftat ea, apoi s-a lăsat un moment de linişte în care părea că se gândeşte. După câteva clipe, îmi zice:

- Ai dreptate, am mari probleme la Istorie, dar dacă fac pregătire cu tine, am o condiţie! A spus pe un ton foarte serios.

- Ascult! Am schiţat eu în timp ce îmi încrucişam braţele.

- Între noi, o să fie doar o relaţie profesională, fără să-ţi vină geniala idee să mă inviţi în oraş sau orice altceva, îmi explică pe un ton foarte calm.

Sincer să fiu, nici nu îmi era gândul la aşa ceva, probabil că înainte de aceea ceartă pe care am avut-o, aş fi fost foarte fericit că pot sta aşa aproape de ea, dar acum, gândul meu era numai la bruneta ceea nouă.

- Bine, acum că am stabilit şi asta, hai să ne apucăm de treabă, i-am zis eu schiţând un zâmbet optimist.

A trecut o jumătate de oră de când am început, dar nu mergea totul bine. Jessica era mai mult atentă la mesajele care le primea, probabil că erau de la Luke, iar când îi puneam întrebări, parcă se pierdea în spaţiu. Trebuia să iau atitudine.

- Jessica, poţi să laşi telefonul pentru două ore deoparte şi să te concentrezi puţin?

- Ce să îţi fac, dacă tu eşti foarte plictisitor? A spus ea într-un mod ironic, fără ca măcar să-şi scoată capul din telefon.

Se pare că şi aici tot ca pe un nimic mă tratează. Nici măcar nu-şi îşi dă interesul să înţeleagă ceva.

- Eu sunt un profesor slab? I-am replicat eu pe un ton mai ridicat şi i-am aruncat o privire ucigaşă, am făcut o pauză şi am continuat, dacă ai fi şi tu puţin mai atentă şi ai lăsa naibii telefonul ăla, poate nu aş mai fi aşa plictisitor.

- Nu ştiu cum izolat social cum eşti tu, a ajuns să ofere meditaţii, a spus după ce şi scos capul din telefon şiş a încruntat ciocnindu-şi privirea urâcioasă cu a mea.

Cum putea spune aşa ceva, fără ca măcar să mă cunoască ? Acum eram ca o bombă nucleară gata să explodeze, o mie de gânduri şi nervi doreau să iasă afară. Dar dintr-o dată am lovit puternic cu coatele palmei masa şi i-am zis:

- Ştii ceva, m-am săturat, mi-a ajuns până la gât, altceva în afară de a te comporta ca o prinţesă răzgâiată, să răneşti oamenii din jurul tău doar pentru că nu sunt la fel de bogaţi ca tine sau nu sunt populari, fără ca măcar să cunoşti un aspect al vieţii lor şi fără să te gândeşti la ceea simt ei, nu cred că ştii nimic, plus de asta tu ai nevoie de mine, după care am plecat fără ai da drept la replică, eram prea nervos.

Am ieşit nervos de la bibliotecă îndreptându-mă spre ieşire, dar când să iau ultimul colţ înainte să ies afară, mă ciocnesc de o siluetă subţirică, după care văd o ploaie de cărţi care se aşterneau pe gresia rece. Un pic răvăşit de izbitură, îmi ridic privirea din pământ către chipul acelei persoane, care într-o secundă mă împietrise. Era fata pe care o văzusem în biroul secretarei. Cu nişte sandale negre, nişte blugi negri şi o jachetă neagră, acestea fiind acompaniate de părul brunet care-i scoteau în evidenţă ochii albaştri. Se pare că amândoi eram puţin bulversaţi de acest mic "accident" care pe mine mă bucură" teribil" de mult.

- Scuză-mă, am fost neatentă. Mi-a zis ea, foarte agitate, aplecându-se să-şi adune lucrurile după jos.

- Nu, scuză-mă tu pe mine, eu am fost cel neatent, i-am replicat eu, aplecându-mă uşor ca să-mi strâng cărţile. O linişte ameţitoare se lăsase, dar după câteva clipe i-am zis: Eu sunt Jake!

- Melissa, scuză-mă acum Jake, dar trebuie să plec, ne mai vedem mi-a zis ea plecând ca un fulger de lângă mine.

Privind-o cum dispare, ceva strălucitor sub dulapurile şcolii îmi atrage atenţia, mă aplec să-l iau şi după acea văd mai bine, îmi dau seama că este un cristal şi că era al Melissei, dar era prea târziu ca să-l îl dau, aşa că am hotărât să-I îl returnez mâine cu prima ocazie când o văd.

.....................................................................................................................................

Scuzati-ma pentru ca nu este capitolul complet, dar sper ca in cel mai scurt timp sa-l termin. Daca aveti sugestii, pareri sau orice alceva le astept cu mare placere. Va multumesc!