Bãrbatul s-a așezat pe scaun și pãrea cã dorește sã comende ceva așa cã Daniel s-a apropiat de el.
Daniel-Buna Ziua aș putea sã vã ajut cu ceva?
Maxim(bãbatul)-Da desigur!
Daniel-Cu ce?Doriți sã comandați coffe?
Maxim-Nu
Daniel-Dar atunci ce...
Daniel nu a putut sãși termine replica cãci simți o înțepãturã pe gâtul sãu și cãzu jos.
Maxim-Așa minunat acum ducețil la mine în mașinã și pe azi sunteți liberi.
Badicardul-Bine Domnule Maxim!
Eu deja de mult timp îl urmãresc pe Dani și în sfârșit el este al meu.Știu cã el o sã mã urascã,dar asta nu va fi pentru mult timp ,el pânã la urmã va înțelege cã mã iubește.Ca el sa nu încerce sã fugã eu am construit o casã în pãdure unde nimeni nu va putea sã ne gaseasca și unde vom fi doar noi.
Eu am început sã mã trezesc și nu înțelegeam unde mã aflu.Dupã încã puțin timp am înțeles cã mã aflu într-o mșinã,capul mã durea foarte tare.
Daniel-AAAM,Cii..ne ești?
Maxim-Stai liniștit cã astfel capul o sa te doarã încã mai tare.
Eu nu am mai continuat sã comunic cu acel tip cãci nu aveam nimic putere în mine.Am încercat sã mã ridic ,dar mâinile mele și picioarele îmi erau legate așa cã am pus capul înapoi pe scaunul mașinii și am adormit înapoi.
Maxim-Așa ,uite cã deja am ajuns.OU deja ai adormit din nou,nimic strașnic va fi mai comfortabil sã te duc în camera ta...
