Social Life

School

Nu este o carte chiar în stilul meu dar sper ca va va placea , va include celebritati

Îmi sterg lacrimile amare în timp ce îmi curg alte siroae pe fata palida, si stiu ca doar eu simt asta. Dar nu reusesc s-a îmi badajez mîna....Aud un ciocanit slab în usa camerei mele rozalii, am reusit s-a urasc culoarea asta de cît timp m-am aflat aici.
Îmi sterg lacrimile cu mîneca si deschid usa.
-Draga vino, întîrzii la scoala, îmi spune mama
Eu schitez un zîmbet fals si îmi prind parul într-un coc dezordonat si inaintez pe scarile din lemn , în timp ce poluverul meu din matase neagra, se aranjeaza comod pe corpul meu obosit.
Intru în masina mamei si îi zîmbesc în timp ce aceasta îsi începe discursul despre scoala.
-Stii ,la scoala tu îti vei face si mai multi prieteni, te ve integra perfect aici, e o scoala perfecta pentru tine si............., începe ea

Dar eu stiu adevarul, diferenta asta dintre ce cred parintii si ce este adevarat, democratia asta a scolii e o prostie mai mare ca universul, este doar un loc unde copii ar trebui s-a învete, caci daca nu o facem degradam, adevarul e ca scoala ne degradeaza. Adolescentii ca mine de 17 ani ar trebui s-a fie prietenosi dar defapt ei sunt doar niste persoane fitoase care au nevoe de atentie, batjocorind tot ce le iese în cale, ei fiind acei asa zisi ,,populari"
Eu nu am cerut atentia lor dar, totusi,am primit multe înjuraturi, pe care nu le meritam, iar apoi ignoratia ca si schimb.
Nu pot spune ca nu am ceia ce îmi trebue, am totul, parinti . casa, bani , dar în acelasi timp un suflet pustiu.

-Am ajuns, m-a scoate din gînduri mama
-Ok pa, spun
-Pa si s-a ai o zi buna! spune ea
Da deparca am avut asa multe.

Trec de ograda scolii, pustii afara si pline înauntru, merg linistita pe holuri pîna nu ajung la dulapiorul meu din care îmi scot cartile.

Intru în cabinetul de engleza (romana)
-A ajuns ciudata, rîde Sam , sluga , scuzatima am vrut s-a spun prietena Emmei, fetei ce obisnueste s-a îmi strice ziua.
O ignor si m-a asez în ultima banca lînga fereastra.
-Nu te-am auzit salutîndune, se rasteste Emma
-Eh, mîrîi si nici nu îi privesc cum se apropie de mine
Andrew ( iubitul Emmei)m-a însfaca de mîna, tragînduma spre ei
-Nu team auzit, sopteste Andrew
Emma îmi rasufleca mînecele ce deobicei îmi astupa mîinile.
-Curva , s-a taiat ,rîde ea
Eu tac si m-a zmulg din strînsoarea iubitului ei.
-Raspundemi, te-ai taiat? tipa la mine Emma
Eu tac si o privesc cîteva secunde cu dispret.
Profesoara intra urmata de directoare
-Buna ziua copii, spune directoarea Crungy
-Buna ziua, murmur împreuna cu ceilalti
-Doamna directoare, Zoe si-a taiat mîinile spune Emma rîdicînduse în picoare
-E adevarat? M-a întreaba directoarea
-M-a zgîriat pisica, reprosez
-Nici nu ai pisica, m-a contrazice Emma
-Daca mai cunoaste ,ai sti ca am o pisica, spun si m-a asez la locul meu
-Domnisoara High va trebui s-a va chemam parintii la scoala pentru a concretiza taeturile, scuzatima ,zgîrieturile ,spune directoarea si iese din clasa.
Emma m-a privesre învingator.
-Directoarea o asculta, tatal ei sponsorizeaza scoala, sopteste Samantha
-M-a doare într-un loc, cine e tatal ei, spun si m-a întorc la a m-a focusa la tema noua ce probabil nici nu îmi va mai trebui în viata.
M-am plictisit de moare si abia acum am observat ca mi-au desenat tot caietul, în niste trandafiri cu spini foarte lungi, patetic Zoe......

Era timpul lunchiului si mi-am luat sendwishul si m-am îndreptat spre cantina unde acum probabil se aflau toti, mergeam pe hol si am vazuto pe mama.
-Zoe , m-a chiama si m-am îndreptat spre ea
-Ce e? O întrebare
-Asta tu spunemi, m-au chemat la scoala
-Pai o fata credea ca doream s-a ma sinucid fiindca am niste taeturi pe mîna, i-am spus
-Si e adevarat?
-Nu, desigur ca nu. Eu simplu m-a jucam cu Moon ( pisica mea) si m-am zgîriat, am mintit
-Ah multumesc doamne. Dar cum te simti? m-a întreaba ea
-Bine, mint si ea m-a priveste insistent
-Ce e? o întreb
-Cred ca vei pleca cu mine acasa chiar acum, a spus mama
-Cum adica ?ce?
-Cred ca e mai bine s-a vii acasa azi si mîine vei veni din nou, a spus ea si m-a luat de mîna iar noi am mers spre iesirea din scoala. Se pare ca voi scapa de scoala azi dar asta nu m-a bucura, chiar daca ar trebui, problema e ca nu mai pot simti bucuria sau alt ceva înafara de durere si tristete/ura......

-Ai vreun iubit? m-a întreaba brusc mama
-Nu si ce îti pasa?
Adica eu nu stiu cum e s-a iubesti. O iubesc pe pisica mea, pe mama ,pe tata dar si întunericul si iubesc cel mai tare umbra universului.
Dar ea m-a iubeste?Dar raspunsul e ca nu, nu m-a iubeste, daca ar faceo eu nu as mai fi singura asai?!Nimeni nu m-a iubeste...

Am intrat în casa si am fugit direct în camera mea.
-Buna Moon, mi-am salutat pisica ce mi-a raspuns printrun meunat
-Se pare ca vom adica vei avea probleme, îi spun
-Stii azi dimineata cînd m-am taiat? Pai o curva i-a spus directoarei si eu pai am dat vina pe tine, i-am povestit lui Moon.
Probabil va gînditi. Ce nebuna! Vorbeste cu pisica. Dar nu sunt nebuna, respect animalele. Moon e prietena mea si acesti 4 pereti îmi sunt alaturi mereu, iar oglinda niciodata nu rîde cînd eu plîng.
Linistea absurda mi-a invadat urechile, singuratatea e ceva normal pentru mine, sau a devenit.Stau asezata pe salteaua patului si sterg în repetare lacrimile ce tot au început s-a se scurga atunci cînd am luat lama în mîini, da mîinile mele palide. Credeam ca daca m-a voi taia, m-a va ajuta dar nu e asa, o fac pentru ca asa cred ca e corect, sunt o persoana doar ce iroseste oxigenul care credema, ca nu ajunge pentru toti , dar în acelasi timp stiu ca daca m-a voi sinucide, atunci voi transmite tristetea mea catre alte persoane si nu cred ca e corect ei s-a sufere asa cum am suferit si înca sufar eu.
Am auzit clanta camerei si mama a dat buzna eu tresarind si acoperinduma cu plapuma.
-De ce o faci? a spus ea în lacrimi
Simteam ca o sufoc cu privirea si am decis s-a nu o privesc.
-Te rog lasama vreau s-a fiu singura, am soptit
-De ce o faci? a tipat
-Eeuuuu, am bîlbîit
-Ti-am citit jurnalul si pe una din file era singe si te rog oprestete, a spus mama în suspine
-Euu îmi pare rau, nu o voi mai face, am soptit
-Cred ca voi lua asta, a spus si mi-a luat lama din mîini , sarutîndumi fruntea si a iesit încuinduma în camera.De parca stia ca o fac de o vreme dar e inposibil s-a fi stiut...

Ora 3 noaptea:
E noaptea, norii plumburii se îngramadesc pe cer si anunta ploaia ce sta s-a vina, stelele sunt date disparute, iar luna arunca vapai înfricosatoare. Totul e pustiu, ca sufletul meu.Privesc vremea de afara si e ca sentimentele sufletului meu, nimeni nu m-a vrea, fiindca nu m-a ridic asteptarile lor patetice.
Nu pot s-a cred ca mama m-a vazut asa si nici nu a facut nimic si nici nu a spus, m-a privea ca pe o ciudata, probabil îi este rusine ca m-a are ca fica.
Si adolescentii din clasa....îmi vad toate greselile, le critica, pentru cum arat, cum maninc, cum m-a îmbrac ,sau vorbesc.M-a judeca pentru tot! Pentru fapte, nevazînd esenta lor...Exact, eu niciodata nu voi fi ca ei,niciodata nu voi fi plina de mine, mereu datoarnica s-a distrug visurile altora. Nu m-a voi transforma în una de a lor. Eu fac si voi face parte din alta specie, o specie cu suflet, farmata si ranita, care încet moare din cauza lor. Am si eu familie,dar ei nu au cum s-a înteleaga, merg si eu la scoala,din obligatie. Am prieteni mici care nici nu pot vorbi, si totusi cesti prieteni fara o viata,nu m-a vor sprijini, sunt ca o floare pe care nimeni nu vrea s-a o culeaga...................