Capitolul 20

74 7 0
                                    

Eram la sensul giratoriu, când Max s-a panicat și s-a izbit de un camion uriaș.
Nu știam ce e cu mine ,starea de panică ne-a cuprins pe toți în câteva clipe. Palpitațiile mi-au revenit și nu înțelegeam peisajul.
În scurt timp se auzea o puternică sirenă de salvare. Briann m-a prins de mână dar a fost prea târziu.....
Eram pe ceva moale învelită în așternuturi.(era o targă imensă). Toții doctorii ăia mă priveau neliniștiți iar eu puteam șimți durearea din umeri care se deplasa din ce în ce mai repede .
Hei,mulțumesc pentru vizualizări :)
Am stat la spital o noapte întreagă,era frig,pustiu iar din când în când se mai auzeau pași ,strănuturi sau plânsete.
Fac o mică forțare și îmi deschid ochii roșii care nu erau prea voioși și relaxați .
-Camera 27 are nevoie de 2 săptămâni de recuperare plus tratament. Se auzi o voce de bărbat de pe hol.
-Stați liniștit doctore voi fi cu ochii pe ea. Spuse o asistentă cu o tavă-n mână.
EU ERAM ÎN CAMERA 27.. 2 SĂPTĂMÂNI???

Răpită de elUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum