1.Halloween-ul

62 2 1
                                    

Buna,eu sunt Amanda si am 17 ani,parinti mei o duc destul de prost cu banii,asa ca m-am angajat si eu ca sa pot sa ma intretin singura,sunt bona la o familie intr-o situatie mult mai buna ca a mea si a familiei mele,lucrez la aceasta familie de aproape un an si nu am avut probleme pana acum.Femeia pentru care lucrez e foarte draguta,frumoasa si foarte intelegatoare,imi e ca o a doua mama,si cei doi pici de carea grija sunt ca fratii pe care nu i-am avut vreodata.In seara asta lucrez din nou,avand in vedere ca e Hallowen,doamna si domnul Jonson trebuiau sa se duca la vreo petrecere de oameni din acestia mari(si nu ma refer la varsta ci la statutul pe care il au).
M-am dus acasa la doamna Dayana si am observat ca picii erau gata de plecat la colindat.
Maria era costumata intr-o printesa,iar Billy era costunat intr-un pirat.
-Buna seara!Sunteti gata sa mergem copii?intreb eu,nu le spun pici de fata cu doamna Dayana casa nu cumva sa o supar.
-Da,da,da!spun ei impreuna foarte entuziasma-ti.
-Ok,draga,numerele de telefon sunt pe masuta din living,mancarea in frigider...
Pana sa apuce sa termine aceasta am intrerupt-o eu:
-Doamna,doamna,stati calma!
-Of,as sta daca nu ar fi noaptea de Hallowen si ar umbla tot felul de nebuni pe strada.
-E ok,vecinul Dan e aproape,mai vine si ne mai verifica din cand in cand,daca e ceva ma duc la el.E ok,stati calma!spun eu incercand sa o incurajez.
-Bine,trebuie sa plecam,suntem in intarziere.
-La revedere.Copii spune-ti-le pa lu mami si lu tati!
-Pa mami,pa tati!spun acestia ducandu-se sa ii pupe.
Billy si Maria sunt niste copii foarte ascultatori,Billy are 7 ani si e foarte inteligent,iar Maria are 6 si e la fel de inteligenta si putin vicleana.
-Ok,copii eu sun la sonerie si voi spuneti...
Am asteptat eu sa vad daca stiu ce au de spus:
-Ne da-ti ori nu ne da-ti!spune Maria.
-Bravo!spun eu.
-Billu,tu nu stiai?
-Ba da!spune acesta facand o fata de suparat.
-Bine morocanosule,hai sa mergem!
Ne-am dus la vecinul Dan,eu am sunat la sonerie si copiii au asteptat ca acesta sa raspunsa si sa le dea bomboanele,asa a si facut.
Am mers la cateva case si l-am vazut pe Bobby,iubitul meu,cu pretenii sai,asa ca m-am dus sa il salut.
-Hei Bobby!spun eu.
-Buna iubito,ce faci?
-Am iesit cu copiii la colindat!i-am facut semn spre picii care se ascundeau in spatele meu de rusine.
-Pai hai ca merg si eu cu voi,ca sunt multi oameni rai care va pot ranii.spune acesta.
-Da,bine!spun eu.
-Sunt si perversi multi!imi sopteste acesta sa nu auda copiii si isi infasoara mana in jurul taliei mele.
-Nu la fel ca tine!spun eu.
Ne-am dus la o casa mai ciudatica,am sunat la usa si am coborat putinele trepte care erau acoli pentru ai lasa pe copii sa isi faca treaba.Fara sa vreau am observat ca la cativa pasi de Bobby era un baiat mare de vreo 20 de ani cu aproximatie,care statea in umbra si se uita la mine si la Bobby.Ma uitam la el si el la mine,mi-a facut un semn cu degetul la gat ca si cum ar vrea sa ma omoare si m- speriat in mometul ala si l-am strns mai tare pe Bobby in brate.
-S-a intamplat ceva?ma intreaba Bobby.
-Ciudatul ala de acolo se uita la mine si ...nu conteaza!
-Stai linistita,atata timp cat sunt eu aici nimeni nu o sa te atinga.
-Da...nimeni...spun eu uitandu-ma la locul care acum era gol pentru ca psihopatul pleca-se.
M-am dus acasa cu copiii si am inceput sa numaram bomboanele sa vedem care are mai multe,Billy a castigat.
-Nu e corect!Eu trebuia sa castig!spune Maria suparata.
-Bine,uite cum facem iti dau eu inca 5 bomboeane ca sa aveti la fel,ok?spun eu.
-Ok!spune ea vesela.
I-am dat bomboanele si ne-am pus sa ne uitam la desene,ne uitam la Mickey Mouse.Eram concentrati pentru ca era un episod special pentru Hallowen si deodata se aude o bufnitura in geam,m-am dus sa vad ce era spunandu-le copiilor sa stea pe canapea,dar nu m-au ascultat si au venit dupa mine.Cand am dat perdeaua la o parte am observat...
Asta e primul capitol,sper sa va placa. :*

Ucigasul FantomaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum