LUNA

19 2 0
                                    

Ți-aș spune iubite,tot ce eu simt

Dar , teama e atat de mare,

Ți-aș spune iubite,tot ce eu simt 

Dar mi-e teamă că ai să mă privești din nou de la depărtare...


Ți-aș spune iubite ce simt pentru tine,

Că dorul nu trece și te vreau langă mine 

Ohh...dar,ți-aș zice iubite...

Dar ce ar folosi ? Că ,nu vrei să te apropii deși ,toate le ști 


Ți-aș spune că fară tine nu vreau să trăiesc .

Și că nopțile acum sunt ca zile ...

Ți-aș spune  cat de mult te iubesc ,

Și că-n vise te văd doar  pe tine ...


Ți-aș spune că  vreau doar alături să-ți fiu 

De e vreme rea sau de e bună

Aș spune multe dar mi-ar lua prea mult să scriu ...

Dar , candva ai să vezi că... sunt lună 


Să te apropii ca să vezi mai bine ...

Ai să vezi că sunt lună cand întunericul vine ,

Că nu sunt stea dar ,tu stai prea departe...

Căci eu sunt luna ce luminează întreaga noapte .


Fiindcă stai departe ,mă confunzi cu o stea ,

Ce trece , cade și nu vrea să  stea...

Dar, eu sunt luna ce veșnic luminează,

Eu nu sunt ca cele ce se depărtează .


Eu nu cad și nu dispar în noapte .

Atunci cand întunericul se apropie eu nu-ți sunt departe .

Departe ești tu că mă  vezi o stea ,

Departe ești tu ,căci crezi că voi cădea ...


Va veni vremea cand vei ști că sunt lună 

Că n-am fost niciodată o minciună.

Va veni vremea cand mă vei căuta printre stele ,

Atunci îți vei da seama că n-am fost niciodată ca ele.


Va veni vremea cand mă vei căuta în fiecare stea ,

Dar ,în niciuna  nu vei găsi  lumina (iubirea) mea.

Va veni vremea cand mă vei dori înapoi...

Dar , tu ești cel ce ne-a  depărtat pe amandoi .


Ți-aș  spune dar, ști că nu mă vei găsi în niciuna ,

Că pe-ntregul cer doar una e luna.

Ți-aș spune dar , ști că de mă vrei a pleca 

Luna din noapte pe veci va dispărea .


Vina e a ta că stai prea departe,

Vina e a mea că nu sunt ca toate...

Dacă eram stea ,aș fi căzut de mult ,

Dar, am luminat,răbdat, și ascultat ,chiar de a durut .


Orice  ți-aș spune , tu nu mă vezi lună...

Pentru că stai mult prea departe de a mea lumină .

Va veni însă vremea cand vei ști că sunt lună 

Dar...de nu mă vei mai vedea ,e pentru că nu m-ai ținut de mană.


De-ai să ceri lunii să plece ...

Ea nu va mai sta 

Dar,inima-ți va plange cand timpul va trece ,

Că , ai pierdut luna crezand că e stea.


Atunci o vei chema să-și ia din nou locul ,

Să-ți lumineze din nou întreg universul...

Dar luna odată plecată 

Nu se va întoarce pe cerul de unde a fost alungată.


De-ai fi fost Venus ,iar eu sa-ți fiu luna ,

Atunci soare iar eu, raza ce te-nconjura ,

Tu pămantul ,iar eu să-ți fiu floarea ,

Tu norul,iar eu să-și fiu ploaia.


Tu fi-mi aproape la fel ca Venus 

Și alege ca privirea să o ți în sus

Pentru că luna luminează întunecimea 

Ea vrea sa fi al ei dar, pentru totdeauna.


Eu nu vreau pentru o clipă,ci pentru eternitate,

Să-ți luminez pe veci întreaga  noapte .

Dar de n-ai să vezi că nu sunt stea ,că sunt luna...,

Eu îți promit că voi pleca pentru totdeauna.


 03.10.2022

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Oct 25, 2022 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

LunaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum