O noua viata

248 20 3
                                    

Buna! Eu sunt Ariana, am 16 ani si locuiesc impreuna cu parintii si sora mea.

Tocmai ce ne-am mutat din orasul meu natal. Am fost nevoita sa-mi las in spate prietenii, colegii si tot ce iubeam eu mai mult.

Maine e prima mea zi de scoala la liceul cel nou la care am sa invat. Nu sunt pregatita sa-mi fac prieteni inca. Ii vreau inapoi pe cei vechi. Imi lipsesc foarte mult. Tot felul de intrebari imi treceau prin minte, gen: "Daca nu ma voi acomoda la noua mea scoala?", "Daca am sa fiu eu fata cea noua si ciudata a scolii?" Tot stateam si ma gandeam la cum va fi maine, prima zi de scoala la liceul cel nou...orele treceau, minutele treceau, secundele treceau, prea repede. Tot gandindu-ma la ziua de maine, am adormit.

Dimineata
Mama: Hai sus, scump-o! Trebuie sa mergi la scoala.
Eu: Stai mama, inca 5 minute.
Mama: Ai sa intarzii!
Eu: Si? Oricum nu vreau la scoala asta. Vreau sa ma intorc la tot ce am lasat in urma! De ce ne-am mutat?
Mama: Hai scularea!
Eu: Ok, mama!

Am vazut-o cum incerca sa evite subiectul, dar nu i-am dat prea mare importanta.
Am inceput sa ma pregatesc pentru scoala. Mi-am prins parul in coc, mi-am luat o pereche de blugi, un tricou frumos si o pereche de bascheti in picioare. Mi-am pus repede geanta in spate si am pornit spre scoala

Scoala
Am ajuns in fata noii scoli. Am ramas pe loc. Era ciudat... Vedeam tot felul de copii frumosi, draguti, dar parca...imi era dor de vechii mei colegi nebuni. As da orice, doar ca sa-i mai vad venind spre mine si spunandu-mi: "Ce faci fă aici asa de dimineata?Stai, dar noi ce facem aici asa de dimineata?Aa da, scoala -_- "
Niste colegi nebuni, dar totusi amuzanti. Ii iubesc atat de mult! Am incercat sa nu mai ma gandesc la ei, asa ca am pornit spre sala mea de clasa. M-am asezat in banca si am asteptat sa inceapa ora.

Stiu ca-i scurt capitolul, dar sper sa-l cititi. Astept sugestii! :)

Viata unei pustoaiceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum