Păcătos

Prolog

𝑃𝑎𝑐𝑎𝑡𝑜𝑠 𝑝𝑟𝑜𝑙𝑜𝑔

✩

Suspin

Suspin

Alt suspin.

Asta auzea în timp ce privea spre fata îmbrăcată în alb ce se apropia tot mai mult cu tatăl ei, de el.

Avea palmele atât de transpirate. Acele suspine nu ii aparțineau lui, dar nici miresei. Atunci ale cui erau?Nu avea curajul să se uite în partea dreaptă. Știa deja cui aparțin.

Iubitului său.

Îi venea să se omoare în acest moment. I-a promis că nu îl va face niciodată să plângă. I-a promis că îl va face cel mai fericit bărbat. I-a promis că îi va aduce Luna de pe cer. Unde dracu s-au dus acele promisiuni acum?

Tatăl lui în schimb, privea mândru spre fiul lui. În sfârșit, avea să-și vadă fiul la casa lui, fericit, cu o familie împlinită, normală, frumoasa, și cel mai important, tradițională așa cum trebuie să fie.

Nu pot face asta.

A gândit mirele în timp ce se uita la femeia din fața lui ce îi zâmbea timid. El era un gay mândru, ce dracu caută acum la altar cu o femeie? Trebuia să fie bărbatul lui aici, nu o femeie!!!

Preotul ce era chiar însuși tatăl lui, a început deja ceremonia, fiind gata să unească destinele celor doi.

Când tatăl lui era gata să îi pună aceea coroană a mirelui pe cap, făcu un pas înapoi, refuzând. Toți din biserică au rămas șocați. Ce face mirele, de ce s-a dat înapoi? Mireasa se uită și ea confuză la el. De ce s-a dat înapoi?

── Nu pot face asta.

A zis dintr-o dată apoi și-a desprins mână din a miresei și s-a îndepărtat de ei. Toate privirile erau pe mire. Toți erau curioși de unde se duce. Au văzut că se îndreaptă spre cineva.

Întreaga turma de oameni ce se aflau în biserică, bănuiau că nu putea să se căsătorească cu mireasa pentru că are altă femeie în inima lui. Dar nu era așa.

Mirele s-a dus la un bărbat.

Un bărbat.

Bărbatul ce lacrima în colțul lui s-a uitat șocat spre mirele din fața lui. Ce avea să facă?

──Jung-

Nu a apucat să îi rostească numele căci l-a apucat de mână, și l-a tras pe el la altar. A împins mireasa de acolo, punându-l pe el in locul miresei.

Șoapte se auzeau în întreaga biserică. Ce avea bărbatul de gând să facă? De ce a împins mireasa și a luat un bărbat în locul lui?!

A ignorat tot, și l-a privit adânc pe tatăl lui în ochii.

── Dumnezeu mi-e martor tată. Îmi iubesc foarte mult bărbatul. Mă vei cununa cu el, ori această zi sfântă, va fi ultima în care mă vezi."

Apoi, spre teroarea tuturor celor care erau în biserică, a apucat chipul frumosului bărbat în palme, i-a șters lacrimile apoi l-a sărutat cu iubire.

Era un păcătos chiar în casa Domnului, dar puțin îi păsa. Iubea prea mult, și avea să meargă fericit în iad pentru acest lucru, pentru că o făcea cu iubirea lui.

***

Nu știu câți dintre voi mai știți de cartea asta sau ați apucat o, dar eu vreau sa scriu din nou la ea.
Prologul rămâne la fel, dar celelalte trei capitole, că atâta am apucat sa scriu la ea, vor fi schimbate.