In timp ce zilele treceau iar eu faceam in fiecare zi acasa am inceput sa ma intreb:
Oare prietenii ma considera ciudat? Incet,incet vad ca se indeparteaza de mine lasanduma singur...
Numi regasesc pacea de cat torturandumi pisica de o luna. Stiu,sunt rau.
Incep sa ma intreb daca ar fii mai bine sa ma sinucid...In timp ce zilele trec rautatea creste in mine..Incep sa ma simt ciudat..Simt ca o iau razna! Astazi mi-am lovit cel mai bun prieten in burta iar acum e internat in spital..Nu stiu de ce dar ma simt bine...Cred ca singurul mod de a ma linisti e de a indurera pe altii...Ma distrez atat de bine chinuindui pe ceilanti! Au trecut 11 ani...Insfarsit imi iau carnetul..Eram fericit,insa mi-am amintit de colegul care mi-a distrus viata..L-am calcat..Asa, de fericire.
Colegul meu e mort. Acum ma simt foarte bine..Politia e pe urmele mele.Dar nu-mi fac griji.Incep sa ma simt ciudat...Parca am niste resentimente pentru lucrurile facute..Dar ceva din mine ma face sa nu imi pese...Parca..As fi posedat!Da!Posedat! Ucid tot mai multi oameni pe zi ce trece..Inca imi amintesc de prima mea victima..Era o fata.Cu ochii albastri parul brunet..Cand o torturam se vedea teama in ochii ei..S-a sinucis pentru a scapa de durere..O camera din casa mea ar putea fi numita Cimitir.Acolo aduc victimele mele.Cred ca trebuie sa eliberez sufrageria..Nu mai am loc in ''Cimitir'' . Prietenul meu cel mai bun s-a indepartat de mine.Cred ca ii este frica.El este singurul meu prieten ramas.Sau cel putin era..Pana aseara. Acum este in ''Cimitir''. L-am omorat ca ma plictiseam.Multi veti crede ca sunt un ciudat nebun. Dar nu e asa.Okey poate ca este.Dar nu ma intereseaza parerile voastre.Iar acum la sfarsit..V-as sfatuii sa aveti grija.Sunt cu ochii pe voi.Acum nu mai am decat sa va zic.Ne vedem mai tarziu..
