* Capitolul 1 *
Eu sunt Lucy Frozen, am aproape 17 ani. Mi-am ucis părinții anul trecut , deoarece i-am auzit când vorbeau cu cineva, să mă ucidă . Dar recunosc , am ajuns la orfelinat. Astăzi am fost adoptată de o familie nobilă,dar și grijulie.
Acum am ajuns acasă de la liceu. Mă pregătesc să plec cu ultimele mele prietene ( Mirabela ,Sandra și Amanda),care nu știu că mi-am ucis părinții, ci că au plecat în vacanță și că stau cu bona. Acum deschid dulapul ,și caut niște haine negre. După o oră am gasit un tricou negru cu decolteul puțin lăsat și o pereche de blugi negri trei sferturi.
Prietenele mele au sosit. Eu aveam de gând să le ucid în mijlocul pădurii. Am început să mergem. După o oră jumătate am ajuns în mijlocul pădurii. Cerul s-a înorat. Fetele vroiau să plece. Eu am spus:
-Stați!!!
-De ce ? Începe să plouă, nu vezi? răspunde Sandra.
În acel moment m-am apropiat de ea ,și i-am înfipt cuțitul direct în inimă.
Atunci Amanda și Mirabela au înțeles că eu mi-am ucis părinții. Au început să alerge .Dar era prea târziu. Dintr-un salt de unicorn ( Evărlain,Ella) ,am ajuns în fața lor. Am început cu Mirabela. Prima oară i-am rupt mâinile și picioarele, apoi i-am tăiat gâtul și i-am scos organele. Și a mai rămas Amanda ,care a scăpat pentru că a alergat înainte.
Furtuna se întețește. Vântul bate de 10 ori mai tare decât la început. Eu încep să alerg , și ajung undeva la o casă mare și urâtă. Bat la ușă și nu răspunde nimeni. Ușa era descuiată așa că am intrat. Acolo mirosea extrem de urât. Eu mă uitam pe fereastră.
La un moment dat , se aude un glas ciudat care zicea:
-Cine ești și ce cauți aici? De odată m-am întors ,și în spatele meu a apărut un tip cu părul șaten ,cu ochii verzi , și niște tăieturi pe față și pe gât.
-Sunt Lucy Frozen ,răspund eu înfricoșată
-Ce cauți aici?
-Păi...am venit cu prietenele mele care le-am ucis
-Deci ești ucigașă!
-Da ,sunt!
-Încântat,sunt Liu!
-Bine!
-Dar de unde vii?
-Păi...din cel mai îndepărtat oraș. De ce?
-Doar întrebam!
-Bine!Stai pe aici?
-Nu chiar!
-Dar ce faci aici?
-Aici îmi ucid victimele
-Un loc numai bun de torturat persoane!
-Exact!
-Stai așa... Eu nu sunt victima ta,nu?
-Nu,stai calmă. Dacă ești o ucigașă cum spui,ni te vei alătura. Vreau să îmi demonstrezi!
-Ni te vei alătura?!spun eu.
-Suntem mai mulți,eu nu pot acționa singur. Tu ce credeai?
-Wow.
-Ce?
-Mă gândeam că ...
-Că ce?
-Că lupți singur.
-Păi , da singur lupt.
-Dar tu ai spus că...
-Nu contează ce am spus.
-Dar ai spus că lupți alături de cineva
-Oo! Am glumit doar!
După discuție apare prima victimă.
Liu: Lasă-mă pe mine!
Lucy: Dar vreau eu!
Prima victimă a ciocănit la ușă. Văzând că nu iese nimeni ,a intrat. Era Amanda.
Liu vroia să îi pună câteva întrbări . Dar eu ......!
Dar nu a fost așa. Ea,i-a spus lui Liu că și ea este ucigașă. Eu bine înțeles ("Nu am crezut-o!".) Dar...deșteptul de Liu a crezut-o. Și până la urmă deșteapta de mine s-a înșelat. Amanda chiar era o ucigașă.
To be continued...
