Prolog

50 2 0
                                    

Ma trezesc dimineata, deschid ochii și vad aceasi camera întunecată, aceasi pereti triști și acelasi pat rece și gol. Ma ridic in capul oaselor și îmi târăsc corpul mort pana la baie pentru a-mi face rutina. Ma întorc în camera la fel de goala și întunecată precum am lăsat o, ma uit la ceasul de pe perete care indica ora 6:30 și oftez. Ma așez la masa și incep sa ma pregătesc pentru a părea vie, nimic mai mult, îmi iau niște haine largi random și ma îndrept spre bucătărie, aceasta fiind la fel de goala și rece precum toata casa. Îmi fac repede un sandwich și o cafea pentru scoala, imi iau ghiozdanul, geaca și ma încalț cu bocancii mei cu platforma și plec incuind casa lăsând o pustie. Merg spre scoala cu castile în urechii și cu muzica la maxim, este ora 7:30 iar eu abia am plecat, o sa intarzii. Merg agale pe trotuar, zâmbesc când vad copii cu mamele lor mergând spre scoala și la cerul cu noante de roz datorita răsăritului. Afara era cald, cu toate ca era ianuarie, erau 8 grade afara deja.
Ajung la o intersecție, traversez rapid fără sa ma uit printre doua mașini fiind urmata de niște claxoane. Ma pregăteam psihic pentru ziua ce abia a început când cineva îmi tulbura gândurile. Era el. Mi a luat o casca și și a pus o el, merge în același ritm cu mine ascultând aceasi melodie fara sa spunem ceva. Ii simt privirea pe mine și îl pot vedea cum zâmbește ușor.
Ajungem între doua blocuri, ma oprește și ma trage în spațiul dintre ele. Ma uit la el confuza și opresc muzica cât timp el se apropie de mine

"-De ce m ai adus aici?" Întreb eu plictisita și totusi pierduta în ochii lui inocenți

"-Vreau doar sa vorbim" spune și își aprinde o tigara

"-Spune ce ai de spus, întârziem la ora" spun și vreau sa ii iau tigara "-da mi și mie una"

"-de ce te comporți asa cu mine? Se intampla ceva și nu știu de ce ma respingi mereu"

Tac, atât pot face, are dreptate îl resping fără motiv. Ma uit în pământ și trag un fum din tigara și ma las ușor pe perete. Mai trag un fum și ma trezesc ca îmi ia tigara din mana

"-da mi o inapoi" spun revoltata fiind singura care ma calma pe moment

"-stii ca nu îmi place când fumezi" spune și o arunca pe jos călcând o.

Vine spre mine facand ca spațiul dintre noi sa se micșoreze, își coboară mainile pe talia mea și ma lipește de el, rămân neclintita când ii simt buzele atingându le pe ale mele apăsat, după un moment ii răspund facand momentul mai intens. Ne despartim și își așează fruntea pe a mea menținând contactul vizual. E asa frumos, ochii lui căprui care m au fermecat și în care ma pierd de fiecare data când ii privesc. Ii pot simți mirosul de tutun și guma de mestecat, era perfect. O șuviță de par ce ii aluneca de pe frunte îmi întrerupe gândurile facandu ma sa înțeleg ce tocmai s a întâmplat

"-uite.." încearcă el sa spună dar îl opresc

"-inteleg, a fost o greșeală. Nu I nicio problema" spun repede și dau sa plec
.......

just usUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum