La aceasta firma Antonia se simte foarte bine. Ea isi primeste salariul regulat si este multumita de banii pe care ii primeste.
Intr-o zi Antonia primeste un telefon de la domnul Albert ,iar acesta i-a spus ca s-ar putea sa nu ptimeasca banii pe luna aceasta pentru ca avaflat ca sufera de o boala incurabila. Aceasta veste a fost foarte trista pentru biata fata.
Peste numai patru zile domnul Albert a facut un infarct si a ajuns in coma la spital. Acesta a mai rezistat cu aparatele pe el doar doua saptamani. La moartea sa angajatii dar si familia sa au fost foarte tristi.
Nimeni nu stia de un eventual testament,deci ar fi trebuit ca sefa adjuncta sa preia aceasta firma. Insa unul din angajati a gasit o hartie impachetata in care scria:
,,Imi pare rau daca v-am suparat dar sunt si eu om si mai gresesc. Sper sa fi fost un lider bun si sa va amintiti de mine cu drag. Eu o sa las mostenire firma,fiului meu Eduuard.
Cu stima, al vostru
domn Albert"
Am fost bucuroasa sa vad ca domnul Albert a lasat un testament.isi spune Antonia in gand.
A doua zi trebuie sa avem o sedinta cu noul nostru sef. Eduard era un barbat bine facut. Nu as fi aproximat la mai mult de douazeci si trei de ani. Are ochii verzi(ador ochii verzi) care sunt asa de frumosi,parul de un saten deschis. La prima sedinta am facut cunostinta cu el.
La sfarsit m-a tras la o parte si mi-a intins o foita pe care scria un nr de telefon.
-Uite eu vreau sa pastram legatura si de aceea tti-am dat numarul meu de telefon.
-Ok.
M-am urcat in masina si in cel mai scurt timp am ajuns acasa. M-am dus si mi-am facut un dus relaxant dupa care m-am pus in pat. Toata noaptea m-am gandit la Eduard. Oare el o fi alesul? De ce ma trece un fior rece cand ma gandesc la el?
Cum e cartea? Mai continui???
