Obsesie fatala

Pacate 1

Nu imi dadeam seama daca adormisem toata noaptea sau am stat doar cu ochii inchisi. In camera nu era urma de Ethan, iar in baie nu se auzea miscare. Ma ridic lenesa din pat , spatele ma durea ingrozitor de tare, merg la fereastra, in fata casei nu era urma de motor sau masina lui Ethan dar nici a celorlalti. Ploua torențial afara asa ca trebuia sa imi iau gandul de a iesi in curte astazi. Imi iau medicamentele apoi verific ceasul de la mana , aveam un mesaj de la Ethan.

"Am ceva treaba, nu te-am trezit fiindca dormeai prea bine. Ma intorc dupa masa , i-ati medicamentele si ramai in casa . Afara ploua foarte tare , daca e ceva suna-ma."

Era tot mai grijuliu cu mine, ma certa daca nu imi luam medicamentele dar nu ma plang. Decat sa nu ii pese.

Aveam toata ziua libera, decid sa fac un dus si sa cobor sa mananc ceva. In casa era asa de liniste, parca imi era dor acum sa ii aud pe baieti ca se cearta de la jocuri iar pe Jo ca ii ea la rost fiindca au facut ceva. Acum realizez ca m-am atasat enorm de ei. Nu ma aflam de mult aici dar ii consideram ca o familie. Ethan avea dreptate sa ii considere familia lui. Mananc ceva apoi imi iau medicamentele si merg inapoi in camera. Trebuie sa vorbesc cu Ethan sa ma duca la un doctor, medicamentele nu isi mai faceau efectul la fel de bine. Lucru care incopea sa ma ingrijoreze.

•••

Mă trezesc mai târziu, când simt o căldură care îmi învăluie corpul. Ceva îmi atinge buzele iar mirosul de tutun imi invaluie narile.Ochii mi se deschid.

Ethan.

Suspin peste buzele lui când se apropie de gura mea. Ma bucur de prezența sa. Nici nu isi inchipuie cat de bine ma simt acum ca a venit acasa.

Trag pătura și o scot dintre noi, astfel încât să nu mai existe nicio barieră. El continuă să mă sărute în timp ce mă rostogoleşte pe partea lui, luându-mă în brațe.

— Este ora cinci dupa masa,îmi şoptește el. Te simți bine?

— Nu prea, mi s-a facut rau, murmur.

Mana lui imi mangaia ingrijorat fata.

— Putem merge la un doctor, de trei zile dupa ce imi iau medicamentele mi se face rau. Ceva nu cred ca e bine.

— O sa sun la spital sa vedem ce putem sa facem, spune sarutandu-ma pe frunte.

Ma cuibaresc mai bine la pieptul lui si imi inchid ochii.

— Voi ramane cu tine astazi.

— Dar azi nu aveai meci sau ceva?

— Nu ma voi prezenta, tu esti mai importanta.

Nu putea face asta, chiar daca nu ma simteam bine asta nu insemna ca trebuie sa renunte la ceva ce ii place pentru mine .

— Ethan, te rog du-te. Ramane Jo cu mine sau va sun in caz ca ma simt mai rau. Te rog, nu fa asta.

— Aria.

— Nu, Ethan, voi fi bine , il intrerup eu.

Nu avea cu cine se intelege, eram bine adica voi fi bine. Am patit si mai rau .

— Promiti ca o vei suna pe Jo orice ar fi?

— Promit.

Ma saruta pe frunte si se face comod langa mine. Bratele lui emanau o caldura atat de puternica incat ma trimiteau in sevraj. Nu stiu ce m-as fi facut daca nu il întâlneam. Nu imi dau seama cand am adormit din nou, era seara cand ma trezisem. Afara inca ploua iar eu eram singura in casa.

Aud la un moment dat zgomot venind de jos. Probabil au ajuns acasa, ies din camera si ma opresc pe la jumatatea scarilor cand primesc un mesaj pe ceas de la Ethan.