Captiv

Capitolul 2

La 4 dimineața  singura mea ocupație este sa ma înec cu propriile mele lacrimi și sa îi zic fratelui meu ca doar mi-a întrat ceva în ochii. De mâine reîncep liceul după 5 luni în care nu am făcut nimic înafara sa plâng și sa înjur. Acum sunt mai bine la început vroiam sa ma sinucid după să-mi tai venele și după sa ma arunc de pe bloc, ce nici acum nu pare o idee rea dar nu-l pot lăsa pe Alec fără mine, are doar 6 ani nu înțelege nimic. La-m mințit ca părinți noștri sunt la munca și o sa vina la un moment dat, defapt am încercat sa ma mint și pe mine. Ochii mei care niciun fel de lentila nu le mai poate ascunde roseata parca nu mai seaca plâng încontinuu. Sper ca mâine, adică astăzi sa reușesc sa ascund cumva neinteresul meu pentru ce se întâmplă. De când sa întâmplat nu mai am interes de nimic, înainte îmi plăcea scoala încă îmi place dar nu ma pot gândi la altceva decât la faptul ca părinți mei sunt ucigași în serie. Polițiști au aflat asta în urma cu câteva săptămâni când sau întors la fosta casa și au găsit la subsol 15 cadavre, 14 dinrebeke erau vechi dar unul era nou înseamnă că au mai făcut o victima.

Polițiști au ajuns la ora 8 sa ne ia pe mine și pe fratele meu sa ne ducă la liceu respectiv grădiniță. La-m luat în brate pe Alec spunându-i ca o sa fie bine apoi sa dus la doamna lui educatoare. Eva polițistă care a avut grija de noi se uita la mine, trista.
-Ela, ai dormit asnoapte? spunând bănuiesc pentru a calma situatia, dar Eva a făcut mai mult rău
-Nu, spun cu indiferenta
-Am vorbit cu profesoara ta mi-a zis ca o sa aibă grija
-La ce?
-La tine
-De ce sa aibă grija de mine, nu sunt nebuna
-Normal ca nu ești, dar ai trecut prin multe
Ajungem în fata liceului este mare și sper chiar grandios, în fata se afla o stanuie de vro 6 metri care reprezinta pe fondatoarea liceului. Multi elevi vorbesc, stau pe telefoane, rad, se amuza, bârfesc. Îmi amintesc cu greu când făceam și eu asta cu prietenii mei dar de când sa întâmplat asta eu nu au mai vorbit cu mine. Crezând bănuiesc ca sunt și eu ca părinți mei, mai mult defapt cred ca părinți lor le-au spus sa facă asta văzând probabil pe Facebook.
Deschid portiera, Eva se uita la mine și zâmbește
-Sa te distrezi.
-Mulțumesc
-Vin după tine la 3
-Ok
-Pa
-Pa.
Închid portiera și plec, lumea deja se uita la mine, bănuiesc ca deja toți sunt prieteni fiind ciudat sa vine cineva în clasa a 11-a
Astăzi ma-m străduit sa ma îmbrac normal purtând o cămașă alba cu niște flori de mac brodate,o pereche de blugi evazați și mi-am prins parul într-o coada și niște adidași negri cu alb. Traversez curtea și întru în clădirea gigantica  numita liceu care nu ar trebui fi asa de mare. Pe cât de vechi pare pe dinafare în nountru totul este destul de modern. O fata se uita la mine îmi face cu mana și vine spre mine. Fata era îmbrăcată într-o fusta neagra și o cămașă alba parul  ei castaniu tinundul desfăcut.
-Bună, bănuiesc ca tu esti Ella Feher noua eleva din clasa a 11 a H.
-Da eu sunt. Spunând mirata nu ma așteptăm ca ea sa știe asa de multe
-Eu sunt November Luis,poti sa imi spui November, și eu ma voi acupa de tine
-Te vei acupa de mine?
-Da iti voi arata tot campusul.
-OK
-Atunci hai sa începem.

Dupa un tur foarte explicit de vro ora. Întram în clasa pentru prima ora se pare ca November este în aceiași clasa cu mine. Când întru în clasa toți sunt deja în bănci. Banca mea este pe rândul din mijlocu banca a treia. Prima ora este cea de Dirigenție, intra profesoara are în jur de 35 de ani cu parul scurt.
-Buna ziua copii astăzi aveți o noua colega.
-Ella hai în fata prezintate. Spune profesoara.
Toți colegii e uita la mine.
-Bună sunt Ella Feher am 17 ani sunt din Los Angeles defapt dintr-un oraș de periferie din apropiere, și cam atât nimic mai mult sau mai puțin.
Ma duc înapoi în banca. Și profesoara începe sa spune ceva despre igiena cea ce este ciudat. Pe la jumătatea orei un baiat întra în clasa era îmbrăcat cu niște blugi negri un tricou alb cu un craniu pe el. Avea parul castaniu și ochi albaștri curați.
-True, întarzi jumătate de ora și nu spui nimic, înțeleg ca ai trecut prin multe, dar nu este o scuza sa întarzi. Spune profesoara supărata.
-Scuzați-mă,spune cu greu
-Acum treci în banca
True  se îndreaptă spre spatele clasei, târand ghiozdanul pe podeaua  proaspăt spălată, îmi tindejetele încrucișate sperând sa nu se aseze la mine în banca. Dar normal ca asta se întâmplă își lasă ghiozdanul pe jos își scote un caiet și penarul se așeza pe scaun. Toată clasa se uita acum la banca mea chiar mai mulți ca înainte. Își deschide telefonul are ca  fundal, o poza cu el și cu o fata. Bănuiesc ca este iubita lui dar când ma uit la ea mai mult îmi dau seama ca seamănă izbitor de mult cu el aceiași culoare la par aceiași ochi albaștri este sora lui cu siguranță este foarte frumoasa. Peste câteva minute în care să uitat la poza de fundal se uita la mine și ma întreabă.
-Buna, Fata Noua ? intreabă fără sa își ia ochi din telefon
-Da, Băiat care întârzie juma de ora.
-Ma cheamă True  Meltuz!
-Pe mine Ella Feher
-Deci.....o sa stai aici? spune el
-Dacă as avea unde sa stau în alta parte ma-ș muta !
-Nu e nevoie, poți sta aici . Spune grăbit
SE suna de ieșire Devon pleca în fără sa spună nimic , November și o alta fata vin spre mine.
-Ai vorbit cu True ? Spune fata  de lângă November
-Da, de ce ? spun surpriza
-True nu a mai vorbit cu nimeni din clasa de câtiva ani ! Spune November
-Asta as vrea sa fac și eu ! spun fără nicio problema
-Deci ce probleme are True ? Spun eu
-Nu știi, a fost dat la știri! Spun ele în cor
-Nu, nu știu
-Devon și sora lui Emily au fost abandonați pe strada la 4 ani, au stat pe strada pana la vârsta de 9 când au fost luați de poliție și duși la un centru de plasament. True a rămas în oraș iar Emily a Fost trimisa în Columbia.
-Imi pare rău pentru ei, spun cu greu.
-Și noua, dar anul asta True împlinește 18 ani și va putea sa o ia în grija pe Emily.