14

181 11 4
                                    


Am inceput sa mă simt în siguranță odată ce am parcat motorul in fata cafenelei unde se afla Yoongi. Inspir aerul rece din jurul meu și pot decât să simt că ceva nu este in regula cu acest tip. Simt asta. Știu că ceva nu este bine, că este mult mai deștept decât Kangjun sau Lay. Tresar când aud un claxon venind de la o mașină care acum era oprită pe strada, înjurând și gesticulând către  niste adolescente ,care probabil nu au fost îndeajuns de atente la drum. Mă uitam atenta la fetele care trecuseră strada și la restul oamenilor din jurul meu. Trotuarele erau așa aglomerate, la fel și străzile. M-am dat jos de pe motor, privind în continuare în jurul meu. Atâția oameni grăbiți, atâtea persoane care țipau in telefon, atâtea persoane care râdeau și se bucurau de viață. Pe strada se făcuse coada de câteva mașini, așa că am inceput sa le analizez. Zâmbetul meu a pierit,iar ochii mi se măriseră de uimire. Îmi era greu să-mi înghit propria saliva. Îmi era greu să mă mișc și să mai gândesc. Speram că cel pe care îl văd în acea coada de mașini sa nu fie Jang Hyuk și doar să mi se pară. Mi-a zâmbit. Mi-a zâmbit și a făcut cu mâna spre mine. Zâmbetul acela viclean și plin de ura o să-mi rămână tipărit în minte. El este. Este aici, din nou, la un pas de mine. Chiar daca se afla pe bancheta din spate a mașinii sale scumpe, tot mă simțeam amenințată de către el, de zâmbetul lui, de ochii lui negri. Am reușit până la urmă să înghit in sec și să mă întorc cu spatele la el. Inima îmi bătea îngrozitor de repede și urechile îmi țiuiau. Nu aveam de gând să ii spun lui Yoongi că este la un pas de noi, asta pentru că s-ar fi dus spre el și ar fi sărit la gâtul lui, și asta putea însemna doar satisfacție pentru Jang Hyuk.
Căldura din cafenea mi-a făcut tot corpul sa se liniștească. Mă simțeam așa relaxata odată ce am închis ușa în urma mea și mirosul de cafea combinat cu diverse dulciuri mi-a invadat toată ființa. L-am văzut pe Yoongi la o masa retrasă, privind ba la telefon, ba pe geam. Înainte să înaintez spre masa unde se afla el,aruncasem o ultimă privire spre stradă, care acum numai avea acea coada de mașini și nici pe Jang Hyuk care părea că mă mănâncă de vie doar folosindu-si privirea și zâmbetul răutăcios.

N/T:Buna, iubitule, mă aplec spre Yoongi și îl sărut rapid și delicat. El îmi zâmbește și mă privește cum mă așez pe scaun.
"Buna, iubire!"
N/T:De ce n-ai comandat încă?
"Te așteptam." spune el cu zâmbetul pe buze și face semn spre chelneriță. După ce cer o cafea cu lapte și o prăjitură cu ciocolată și zmeură, fata zâmbește și pleacă de langa noi. Yoongi îmi ia mana intr-a sa și sper sa nu aducă în discuție vorba de Jang Hyuk,Lay, sau tipul misterios care a venit să-l vadă la firma.
"Vreau sa stam toată ziua impreună. Numai noi doi. N-am mai ieșit la o întâlnire de mult timp." dau din cap, fiind de acord cu el. Îmi lipsiseră momentele in care eram numai noi doi.
"Ce ai vrea sa facem?"
N/T:Poate mergem să ne plimbam și apoi la mall, să facem cumpărături?
"Suna bine. Mă lași pe mine să-ți conduc motorul?" ma uit câteva secunde la el și nu știu dacă sa accept sau nu. Conduce foarte bine, dar motorul este nou, și am făcut deja o obsesie pentru el. As fi in stare sa dorm afara doar că să-l păzesc. După ce iau o gura din prăjitura mea, îl privesc cum mă ia de mână și ii spun:
N/T:Hmm, sigur. Dar o singura zgârietura daca ii faci, o sa ai probleme cu mine, Min Yoongi, rad de el în momentul în care ridică mâinile în aer și face o fata inocenta către mine, apoi mă apucă din nou de mana.
"Promit că am grija de motor ca pe ochii din cap. Ai planuri cu motorul?"
N/T:Da, ar trebui diseară sa merg la curse.
"Mă primesti și pe mine acolo, regino?" întreabă el cu un zâmbet siret pe buze. Mă gândeam că o să-și schimbe starea de spirit odată ce ii spun de cursa, însă m-am înșelat, și pot decât să zâmbesc și să dau fericită din cap.
N/T:O sa mergem cu motorul până acolo. Inca am mașina parcată la San și vreau s-o conduci până acasă.
"O să-ți conduc și motorul și mașina azi? Promit sa te tratez ca pe o regina adevărată când ajungem acasă." îmi face cu ochiul și deja știu la ce se referă. Obrajii mei prind o culoare rozalie și deja mă gândesc cum o sa mă trateze mai târziu. El chicotește și continuă să își mănânce prăjitura.
N/T:Ai mai fost la studio?
"Da, am fost înainte să intru în cafeaua asta."
N/T:Și...ce mai e nou?
"Depozitul este ok, băieții sunt ok, Hobi începe să aibă din nou energie. Jimin mă enervează și mai rău acum." schițez un zâmbet și îmi las capul în pământ, jucandu-ma cu furculița. Yoongi îmi ia bărbia între degetele lui și mă face să îl privesc în ochi.
"Ce s-a întâmplat?"
N/T:Namjoon, asta s-a întâmplat. Nu cred că mă mai vrea acolo. Mă tot pune la încercări și îmi aruncă vorbe grele.
"Ce fel de încercări?" el nu știe nimic din ce se întâmplă între mine și Namjoon și acum numai pot tine doar pentru mine. Toată treaba asta cu Namjoon este că o apăsare pe inima,ca un bolovan al naiba de greu,care e gata să-mi zdrobească sentimentele și încrederea fata de el.
N/T:A vrut să mă lovească cu o gantera. Presupun că a vrut să vadă cat de repede reacționez. M-a luat la mișto in legătură cu armele.M-a întrebat dacă pot face rost de alte arme de la Dean, oftez și în momentul ăla tresar când Yoongi da cu pumnii în masă și respira greu. Fac ochii mari și imediat mă întorc spre oamenii din cafenea, cerându-mi scuze pentru deranj. Mă ridic și merg spre Yoongi, urmând să ii iau fata în palme.
"Cum poate face așa ceva?! Deja a exagerat și o sa mă asigur că o să se potolească."
N/T:Yoon, calmează-te, a trecut, spun în șoaptă și ii sărut vârful nasului. Pare că se calmează sub atingerile mele.
N/T:Haide să plătim și să mergem.
"Dar a întrecut limita..."
N/T:Știu, dar este Namjoon și trebuie să îl respectăm in continuare. Haide, îmi îndrept spatele și întind mâna spre el. Voiam să mă mint că îl înțeleg pe Namjoon. Până acum a încercat să mă protejeze, însă uneori am impresia că nu-l cunosc. Speram sa am ocazia sa vorbesc cu el, doar noi doi, și să-mi spună ce l-a apucat dintr-o dată.
Sunt scoasă din gândurile mele deabea când îl aud pe Yoongi vorbind cu fata de după tejghea. Ii zâmbesc absent fetei, apoi îl iau din nou pe Yoongi de mână și ne îndreptăm spre ieșire.
N/T:Yoon, acesta se întoarce spre mine și mă năpustesc asupra lui, punandu-mi mâinile în jurul gâtului sau. Încep să îl sărut și să îi gust buzele și fiecare colțișor al gurii cu limba mea și pot decât să mă bucur de acest moment dintre noi. El îmi apucă talia cu mainile sale și mă lipește de el, lasandu-se ușor în fața că sa numai fiu nevoita sa stau pe vârfuri pentru a-l saruta. Când ne despărțim din sărut, pot vedea dorința din ochii săi, pot vedea dragostea pe care mi-o poarta. Vad căldura din ochii lui, căldură care îmi topește sufletul de fericire.
N/T:Te iubesc. Nu uita niciodată.
"Te iubesc, micuțo. Nu o sa uit niciodată." mă ciufulește ca sa mă facă să rad și să nu mă mai gândesc la lacrimile de fericire care s-au adunat în colțul ochilor mei machiați.
N/T:Pune-ti casca, dragule. Tu ești cel care conduce.
El rade și da ascultător din cap.
N/T: Așteaptă, ii spun lui Yoongi când telefonul îmi vibrează in buzunar. Citesc mesajul lui Dean și rămân încruntată timp de câteva secunde. Yoongi se uită la mine confuz,iar atunci îi dau telefon să vadă și el mesajul.
"Ne așteaptă o noua misiune. Trebuie să îți schimbi look-ul, și îți recomand să cumperi și un costum frumos. Ne vedem mâine." citește el cu voce tare și îmi întinde telefonul apoi. Oftează și continuă să spună: "Asta înseamnă că te lași pe mâna mea când ajungem acasă."
N/T:Nu, clar nu.
"Clar da. Eu m-am lăsat pe mâna ta de doua ori!"
Schițez un mic zâmbet până când el își pune casca pe cap și mă gândesc doar la cum o să-mi facă el parul.

Daddy's girl /Min Yoongi -vol 3Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum