N: -Totul a inceput cand...
A: -Heeeeei, Nathanieeeeel! *se apropie de masa* salut...Elina *zambet fals*
E: -Buna, Amber!
N: -Ce cauti aici? Nu ar trebui sa fii la scoala?
A: -Oh, Nathaniel, stii prea bine ca...
N: -Hai sa plecam, Elina!
E: -Bine!
A: -Huuuuh?!
N: -Treci la scoala, Amber!
A: -Stai, Nathaniel, vin si eu cu voi!
N: -Sa mergem, Elina! *o ia de mana*
Nathaniel m-a tras brusc de mana si mergeam rapid. Ma uitam in spate si priveam cum din cauza distantei imaginea lui Amber si a cofetariei se intetoseau. Apoi am privit spre pasii repezi ai lui Nathaniel. Mana lui era calda...din spate arata exact ca un print. Intr-adevar este ca un print..frumos, destept, elegant, talentat in toate, bun la suflet...
N: -Elina,.te simti bine? *se uita ingrijorat la ea*
E: -Sunt bine *zambeste* eram doar pierduta prin gandurile-mi navalnice.
N: -Te-ai gandit vreodata sa te faci scriitoare?
E: -Nu prea...de ce?
N: -De fiecare data cand iti aud cuvintele...lumea devine mai frumoasa, vocea ta ma unge la suflet!
E: -Ha ha ha, multumesc! *rade dragut*
N: -Hai sa ne asezam aici.
Am mers cu Nathaniel in mijlocul padurii unde era o cupola cu o fantana. De fiecare data cand calcam pe iarba, ma simteam ca in evul mediu...de fapt, un loc fantastic, o mie de povesti imi veneau in minte.
N: -Elina, iar esti pierduta printre ganduri?
E: -Da...scuze...
N: -Nu e nimic. E cam racoare aici *isi da sacoul jos si il pune pe ea*
E: -Deci... *roseste* ...cum a ajuns Amber sa il placa pe Castiel?
N: -Oh...*se asaza pe marginea fantanei*
E: -Continua...
N: -Asta s-a intamplat pe vremea cand eram mici... *bucla in timp*
A: -Auch, Nathaniel, de ce esti asa rau cu mine?
N: -Ha ha, Amber proastaaaa.
A: -Castiel, ajutoooor!
C: *se joaca pe psp* nu ma bag...
N: -Ups...
A: *plange* Nathanieeeel, mi-ai stricat papusa preferata!
N: -Nu e vina mea ca era mai urata ca tine!
A: *plange si mai tare* vreau alt frate!
N: -Eu am plecat, esti prea enervanta! *isi ia bicicleta*
C: -Off frate! *se duce spre Amber care plangea si i-a luat papusa pe care a reparat-o imediat*
A: *face ochii mari de uimire* ai...reparat-o!!!
C: -Mdea... *se ridica si pleaca*
A: *roseste* mersi!
C: -Hei, Nath, facem concurs?
N: -Daca insisti... *isi intoarce sapca*
A: *in gand* Castiel m-a ajutat...e atat de draguuuut.
