Ochii Mei Încă Te Așteaptă

III

   O ciudată în pijama se holba la o casă plină de oameni. Nimic ieșit din comun.

   Casa avea aceeași structura ca a tuturor de pe stradă, un singur etaj, formă dreptunghiulară, o curte in spate, cu piscină. Dar ceea ce o scotea pe deplin din anonimat era culoarea ei. Toate celelalte erau vopsite intr-un alb imaculat si strălucitor, și asta a fost tot albă, dar acum e neagră. Un negru intens și mat, care o face cu mult mai elegantă și o scotea în evidență intr-un mod chiar plăcut.

   Era trecut de ora 00:00 și petrecăreții erau intr-o stare de ebrietate avansata. Mirosea a iarbă atât de puternic încât polițiștii de la secția din apropiere ar putea sa o simtă și ei. Dar părea că nimănui nu îi pasă, se distrau de minune, dansând, bând direct din sticlele de băutură unii după alții, majoritatea băieților nu mai purtau tricou iar câteva fete erau doar în costum de baie. Și asta doar în curtea din față. Îmi imaginez ce era în curtea din spate și în casă. 

   Așteptarea mea era plictisitoare și obositoare, mai ales ca încercam sa ma fac nevăzută printre mașini. Eram totuși în pijama, cu părul ud, așteptându-l pe spărgătorul de petreceri de tata. Chiar nu era în favoarea mea sa ma vadă cineva. Eram identificată ca dușmanul.

   După câteva minute, muzica încă nu se oprise, iar petrecerea nici atât, dar îmi vad tatăl venind mai mult decât nervos și rosu la față, încercând sa își facă loc printre mulțimea de oameni beți. Vecinul alerga în urma lui, împleticindu-se pe picioare și ținând palma asupra nasului. Doar nu s-a întâmplat ce cred eu.

   Era atât de nervos încât aproape ca a trecut pe lângă mine fără sa ma vadă, până îmi remarcă expresia șocată și gura care mi se deschisese la maxim de uimire.
    Tata avea urme vinete în jurul gâtului și vânătăi pe degete iar vecinului nostru îi curgeau șiroaie de sânge din nas, de aia mâna lui îl acoperea.

   — Katina, ce dracu cauți aici? tata se rasteste furios și eu am înghețat.

   — Ce ați făcut? V-am zis sa nu mergeți! ma rastesc la rândul meu, holbandu-ma la gatul strangulat al tatălui meu.

   Îmi face semn să merg în fața lor și ma conformez, miscandu-mi picioarele cu viteza luminii spre casă. Inlemnisem de frică. Doar adrenalina îmi mai misca acum picioarele, fără sa fiu conștientă de asta.

   Doamne Dumnezeule, s-au bătut! Oare cu cine s-au bătut? Aveam un milion de întrebări care îmi circulau de voie în minte și nu aveam nici un răspuns concret.

   Reacția mamei când am intrat cu toții în casa a fost mai rea decât mi-am imaginat, femeia aproape că a căzut din picioare când si-a văzut soțul avariat.

   Am aflat rapid că vecinul nostru a fost luat la pumni și picioare de un băiat brunet, din cauza faptului ca nu si-a putut ține gura și a început sa ii jignească pe proprietarii casei și ceilalți petrecăreți, iar tata a fost strans de gât de un alt băiat brunet pentru ca i-a aplicat un pumn unuia dintre cei de la petrecere.

   Făcând un calcul rapid în mintea mea încețoșată, reiese ca amândoi băieții cu care "am făcut cunoștință" cu câteva ore în urma, au fost implicați în asta. Plus încă unul, care si-a luat un pumn în figura de la tata dar nu știm motivul, și sigur nu cred ca e vorba de băiatul cel blond.

   — Vor plăti foarte scump pentru asta! Îi dau în judecată! Îmi scot certificat medico-legal! S-au pus cu cine nu trebuia! vecinul nostru, Sam, zbiară pur și simplu de parca ar fi în casa lui, dar pare ca sunt singura pe care o deranjează asta.

   — Vor blestema ziua în care s-au mutat în cartierul ăsta! tata continuă, cântându-i în strună lui Sam.

   — Stai! Deci cine s-a mutat aici? întreb nedumerita.