Capitolul 2

400 21 0
                                    

Sunt la aeroportul din Londra care urma sa il parasesc cu un sentiment de tristete.

Se auzi o voce feminina care anunta ca trebuie sa ne imbarcam.

-Adio Londra,adio casa,adio prieteni!mormai eu incet.Dar se pare ca mama si tata m-au auzit.

-Nu iti face griji!Iti vei face prieteni noi.O sa mai venim prin Londra in vizita,iti promit!spune tata

-OK...

-Deci esti bine?intreaba mama

-Da...

Defapt eu plangeam de suparare si tristete in mine.Nu credeam ca va ajunge si momentul acesta.

Am urcat in avion cu incetinitorul.Mama mi-a trimis priviri ucigatoare din cauza aceasta.Eu am oftat lung si am urcat in avion.Nu pot sa cred...Avionul era plin de oameni.Mama si tata si-au gasit locuri bune si libere.Dar eu...,ei bine eu am nimerit pe scaunul din mijloc intre doi tipi in varsta de vreo 45 de ani,care se vedea pe fata lor oboseala.

Mi-am asezat bagajul pe raftul de sus.

-Pardon...,am spus eu in timp ce ma asezam pe scaunul din mijloc.Mi-am pus castile in urechi si am inceput sa ascult muzica de la diferiti artisti:Katie Perry,Ed Sheeran,etc.

Pe la mijlocul drumului am simtit cum cei doi tipi de langa mine au adormit.Cel din dreapta si-a lasat capul pe umarul meu drept,iar cel din stanga si-a lasat capul pe umarul meu stang.In acelasi timp in care dormeau mai si sforaiau.

-Super, altceva mai rau nu se poate intampla?spun eu destul de incet incat numai eu sa aud.

Ei bine da.In spatele meu era un pici care tot dadea cu picioarele in scaun.Da exact,eram in acea situatie.Altceva mai rau nu se poate intampla,nu?Ei bine este un da,o doamna batrana,rusoaica,care statea in fata mea,s-a intors cu spatele spre mine si a inceput sa vorbeasca cu mine in rusa.Doamne deci cred ca am suportat-o cam vreo 20 de minute,pana cand a trebuit sa isi bea medicamentele.Bun,acum daca se mai intampla ceva,jur ca universul are ceva cu mine.Ei bine,chiar are ceva cu mine.A venit o stewardesa pe coridorul minuscul si m-a intrebat daca vreu ceva de mancare sau de baut.Am cerut o cafea dulce cu zahar si un sandwich cu gem de capsuni.Stewardesa fiind neindemanatica a varsat cafeaua pe mine,iar sandwichul a picat pe pantalonii mei preferati si i-a patat.Aceasta si-a cerut scuze si a plecat.Tot drumul meu a continuat asa,pana cand m-a luat si pe mine somnul.M-am uiatat la parintii mei care dormeau fara nici o grija,cu pernele lor de gat.Cum de nu s-au gandit si la mine?Totusi am adormit si eu cumva.Ei bine cam asa a fost zborul meu...

-----------------------------------------

Un capitol nou,o poveste noua!Sper ca va placut!Vreau sa va multumesc ca imi urmariti cartea!Am sa incerc sa postez cat mai des!Va pup!:*

Din Intamplare...|Harry Styles|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum