Mereu când treceam pe lângă ea și gașca ei de prieteni populari , ba mă împingea , sau îmi facea piedica .. Dar mai ales iși bătea joc de mine. Nu exista o zi in care sa nu plâng când ajung de la școala . Când intram in casă , mă duceam direct in camera intr-un colț si începeam să plâng , nu mai vorbeam cu nimeni , nici cu părinții mei . Abea mă mai duceam la școală , uneori stăteam si in baia școlii doar ca sa nu dau de colegii mei . Mereu imi doream sa fiu si eu băgată in seama , sau sa am si eu o prietenă adevărată , care mă poate înțelege . în timp ce eu stăteam in baia școlii , a fugit blângând o fată de aceeasi vârstă cu mine (16) într-o cabină din baie . Eu eram confuză.. Am bătut la ușă încet și am întrebat-o de problema ei . Ea mi.a raspuns " lasămă in pace nu îmi face și tu vreun rău " ... Apoi am inceput să vorbim de problemele noastre ...
