Cap. 6

260 12 0
                                    

Ma gandeam la ce au vorbit Gustav și Tom. Se auzeau țipete și la un moment dat am auzit ceva legat de o întâlnire cu Tom și Lara. Am decis să aștept să se  trezească și apoi voi vorbi cu el.
-Mhh, ce faci prinți?
-Nimic, voiam să vorbesc cu tine
-Despre?
-Pai care e faza cu tine și Lara?
-Care faza?
-Nu te preface ca nu stii, stiu ca tu te întâlneai cu Lara. Stiu ca m-ai înșelat...
-Asta a fost de mult, am promis că nu o mai fac, eu zic sa te indepartezi de Lara, e periculoasă, ma vrea, și e dispusă să facă orice pentru a ma avea.
-Stiu asta, de asta am inceput sa ma indepartez de ea.
-Ma bucur ca ai încredere în mine. Te iubesc!
-Și eu te iubesc!

*Flashback*
*Tom pov*

Era seara petrecerii. Nici nu voiam să ma gandesc la câte Fane o să sară pe mine. M-am pus pe canapea. O fată vine și începe să ma sărute. Era Lara.

-Date de pe mine! Nu cred că i-ai face asta prietenei tale, sunt împreună cu Carla.
-Cu proastă aia!? Eu sunt mai bună decât ea!
-Pleacă de aici...
Lara nu a plecat, a început să ma sărute.
În acel moment a venit Carla. Noroc ca nu și-a dat seama cine era fata de pe mine.
*Convorbire telefonica*

-Dacă nu te despărți de Carla, o să aibă de suferit.
-De ce ma rog?
-Pt ca esti al meu! *Închide*

*Carla pov*

Lara parea foarte nervoasă pe mine. A zis ca Tom e al ei, și ca nu îl merit. Deci trebuie să fiu atentă. S-au întâmplat așa multe zilele astea, maine e școală așa că trebuie să ma culc devreme.
*Skip time*

-Tom! Plec la magazin, strig eu la Tom care era în baie.
-Bine, ai grija, te iubesc!
-Și eu!!
Ies din camera, cobor scările și apoi ies pe ușa. În fața casei ghiciti de cine dau. De Lara. Fix de ea am nevoie.
-Te-a dat iubitelul tau afara din casa?
-Nu, dar pt ca tu nu poti accepta o despărțire nu e vina mea.
Lara se înfruntă, și imi da un pumn în gura. Cad pe jos, plină de sânge pe fata incerc să ma ridic și să fug. Dar Lara avea altceva în plan. Scoate un pistol și îl îndreaptă spre capul meu. Avea gloanțele în mână așa că am putut vedea cu ușurință ca erau gloanțe oarbe. Ma împușcă, văd negru în fața ochilor. Apoi simt cum cad pe solul rece din fața casei. 2 secunde mai târziu ma trezesc la spital. În fața patului meu era Tom.
-Prinți! Te-ai trezit, doamne ma bucur așa tare!
-D-da, unde e Lara?
-Cățeaua a intrat la pușcărie.
-Măcar acum nu mai poate să ne facă rău..
-Cum te simți?
-Foarte amețită..
-Doctorii au zis ca te pot lua acasă.
-Când?
-Acum
Ma imbrac, apoi merg la masina lui Tom. Ma simțeam rău. Nu aveam chef de nimic. Eram fericită ca am supraviețuit.
Proastă de Lara ne poate lăsa în pace.
Am ajuns acasă la Tom. Ma pun în pat și simt ca Tom imi baga mână sub tricou.
-Tom, nu acum, maine am școală și sunt și amețită.
-Nu voiam să îți fac nimic, doar te mângâiam.
-Ok..
-Te iubesc mult!
-Și eu.
-Merg la baie.
-Ok.
Aud o spărtură în baie. Întru și văd oglinda sparta, Tom cu pumnul plin de sânge și un om dubios pe jos.
-Tom!? Ce s-a întâmplat !?
-A încercat să ma omoare. Era un asasin angajat de Lara, a lucrat cu mine în trecut.
-Cu tine?
-Poveste lungă. Lara e pe urmele noastre deci trebuie să avem grijă.
-Mda, azi a fost o zi lungă. Merg să mă culc.
-Okk, noapte bună!

Hey!! Sper ca va plăcut și va rog sa imi votati cartea, asta imi oferă motivație. Scuzați greșelile gramaticale sau de exprimare. Stay tuned for chapter 7

Gemenii KaulitzUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum