Era o seara de primavara-vara cu chipuri grele și euforii de plumb .
Mă uitam pe geamul trist - afara numai zâmbete de noroi cald.Mă drogam cu muzică și cu desen.N-am știut niciodata de ce preferam gălagia sadică a heavy-metal-ului în locul liniștii și meditației sufletești de care aveam nevoie atât de mult.
Mă mirau și gândurile mele , și scopul meu , și tot ceea ce mă maturiza prea devreme.
Speram doar să nu mă apuc de băut sau de droguri ,căci n-aș mai fi putut fi eu niciodată.
Dacă îmi era dor de vechea eu? Depinde.
CITEȘTI
Bladerunner
RandomViața te duce pe căi ciudate ,depinde de tine ce hartă ții în mână. Inspirat din realitate. Etalonul îl stabilești singur ,nu îl iei de-a gata de la alții.