Sunt momente în care te înțelegi mai bine cu un animăluț decât cu un om.Acesta măcar știe ce simte și nu te amăgește cu vorbe pe care nu le simte ( asta poate și pentru că nu știe să vorbeasca ?!?)
Oricum , Blackie Jack îmi răspunde cu un "Miau" sincer de tot. Și zâmbetul lui este unul sincer , cam așa :
:-}
Nu știu dacă are stăpână,ne-am întâlnit la o galerie de artă modernă. Era mândru de desenul lui cu umbre ,dar un pic rușinat că avea pretenții de artist .
Nu mi-a luat mult până să ajung să-l iubesc.
Blackie Jack?Ah,da...
Ochii lui îmi spun mai multe decât ar putea spune Mona Lisa .Oamenii vorbesc vrute și nevrute ,mai ales oamenii mari cu educație de pisoi.
Pentru ei , cuvintele sunt doar de spus iar starea trecătoare. Uită copilăria și vor lucruri la care ajung destul de greu ,rănindu-i pe ceilalți ; odată cu câștigul vine și regretul pentru că târziul a venit prea repede.
Noi batem câmpii acum , stăm amândoi pe pervaz, și ne vorbim din priviri .Nu cred că și-a dat seama ca sunt om , fiindcă oamenii fug.
Chiar dacă aș încerca să îi explic viața ,desenând pe hârtie creponată, nu ar înțelege și m-ar privi ca pe un anotimp.
CITEȘTI
Bladerunner
Ngẫu nhiênViața te duce pe căi ciudate ,depinde de tine ce hartă ții în mână. Inspirat din realitate. Etalonul îl stabilești singur ,nu îl iei de-a gata de la alții.
