Ora 12

Capitolul 1

" Sentința finală 40 de ani de închisoare cu executare pentru subsemnatul Mathew Grey "

.............................................

E 3 dimineața și mă pregătesc să ies pe ușa. Am inceput acest job din pur noroc zic asta pentru că norocul la mine este pur din naștere
Obișnuiam să am o viață monotonă și simplă alaturi de o femeie pe care o iubesc și un job de birou bine plătit. Dar mereu am tânjit la ceva mai mult. La ceva mai ieșit din comun. Mi s-a oferit o oportunitate și nu aveam cum sa o refuz. Se spune că prima victima nu o uiți niciodată. Cel puțin acum pot înțelege la ce se referea tatăl meu când îmi zicea asta iar eu eram prea mic că sa îl înțeleg atunci
E in sângele nostru. As putea numi-o tradiție de familie. Spre deosebire de tatăl meu, eu nu am fost înzestrat cu talentul lui la bătaie. Deși mă fascinau mișcările lui nu m-am deranjat sa învăț prea multe de la el deoarece pierdeam atenția sa în favorul fratelui meu pe care l-a iubit necondiționat. Daca stau sa mă gândesc singurele dați când schimbam mai mult de 2 vorbe cu el era atunci când întreba de fratele meu. Au avut mereu o conexiune de nu am putut sa o înțeleg. Aveau ceva a lor. Ceva după care tânjeam dar nu primeam. Am înțeles foarte târziu că motivul real este unde am ajuns eu acum de fapt.
Tata a fost un asasin toată viața lui. Bineînțeles că eu nu am aflat asta decât foarte târziu. Mai precis acum 4 luni odată cu moartea tatălui meu. Mama mi-a explicat tot ce nu am știut eu 26 de ani de zile. Tata se ascundea foarte bine sub pretextul că este patron de club și lucrează doar noaptea. Într-adevăr tata chiar avea un club dar adevăratul lui job nu se oprea acolo. Inițial mama mi-a spus că tata a murit într-un accident de mașină însă într-un scurt moment de vulnerabilitate am reușit să capăt informațiile care pentru mine au fost doar un mister. Și nu as fi aflat daca coincidental fratele meu nu murise în " același accident de mașină". Motivul real pentru care am aflat de fapt este pentru că nu avea cine sa duca mica noastră tradiție mai departe
Se simte într-adevăr foarte rău să fi ultimul om la care apelezi însă nu regret nimic. Ador pericolul deșii nu am fost niciodată în el. Pot declara că am un al 6 lea simt care mă scoate din căcat mereu. Sunt urmărit de efectul domino și când spun asta, mă refer la faptul că nu a trebuit să ridic niciodată pumnul în vreun contract de al meu. Entitatea care m-a bântuit încă de la naștere mi-a devenit arma secreta. Interacțiuniile cu demonul meu până să devin un asasin, au fost doar de fațadă. Mi-a devenit prieten odată cu primul contract și ceva in adâncul meu îmi spune că o să mi rămână alături. Mă bazez pe el.

Toate pornesc de la șeful mafiei, El Stevan. Nu am avut oportunitatea să îl văd în fața ochilor mei deoarece nu eram tata. Nu eram nici Greg. Știu că amândoi sunt și au fost foarte importanți pentru el. Era o legătură mai strânsă fața de angajat-angajator
O fire ca El Stevan nu este ușor de câștigat și nu îți va da importanta daca nu ii atragi câtuși de puțin atenția. Singura persoana apropiata cu care am voie sa vorbesc este mana lui dreaptă, Rodrigo. El îmi dă contractele iar eu execut.
Când am primit primul contract nu am știut cum să reacționez, ce sa fac sau cum sa mă documentez, ceea ce l-a enervat pe El Stevan deoarece era obișnuit cu tatăl și fratele meu care aveau toate detaliile la punct în scurt timp
Am fost trimis ca un miel la tăiere când am avut de aface cu prima mea victima
Nu am primit instructajul necesar deoarece toată lumea își asuma că dacă sunt fiul lui Derek, că trebuie să știu cu ce se mănâncă meseria asta
Corpul meu striga sa fug înapoi și să renunț deoarece o să mor dar inima mea îmi spunea altceva
Pe drum mă gândeam doar la Amelia.
Nu voiam sa dispar într-o zi fara sa știe de ce
Gândul ăsta îl port in fiecare zi când ies noaptea din casă pe furiș că sa nu o trezesc. Nu trebuie sa afle ce fac
Cât timp sunt pe pământul ăsta o să o pun mereu pe primul loc și am să o protejez cu orice preț.
Cobor și vad cum mașină se îndepărtează ușor în vid
Casa victimei mele era de proporții uriașe. Analizând situația am realizat că este o petrecere in desfășurare ceea ce îmi făcea treaba mult mai grea
Nu aveam un plan. Nu aveam vreo idee cum să pătrund și să găsesc persoana aceea într-o mare de oameni. Stăteam poziționat în tufiș și mi plimbam privirea pe lunetă
Nu luasem in calcul faptul că pot fi oameni și în-afara villei
Am fost tras din tufiș de 2 matahale
Unul dintre ei m-a luat de gat iar celălalt mi-a smuls arma din mână.
Eram într-un punct mort și tot la ce mă puteam gândi era că nu o sa mai ajung acasă în seara aia.
Cel puțin așa am crezut până când matahala care avea acum arma în mana mea a pășit  in ceva ce părea la prima vedere o capcană de urs. Șocul l-a făcut pe acesta să tragă cu arma în partenerul lui. Simțeam cum glonțul a trecut milimetric pe lângă tâmplă mea și cum strânsoarea in care eram ținut devine acum moale. Confuz mă dau 2m mai in spate și îmi recuperez arma. Cât noroc am avut sa nu calc eu de fapt în acea capcana de urs care a stat la picioarele mele in tot acest timp? Sa fie oare norocul începătorului sau sa fie ceva mai mult ?
Mă simțeam încrezător așa că am decis să profit la maxim și să pătrund în casa. Peste tot erau oameni beți, drogați care dansau sau se futeau pe mese. Nu părea nimeni afectat ca un străin a intrat cu o armă în mână la ei in casă. Încerc să-mi fac loc în marea de oameni spre direcția scărilor și trag un foc de armă spre tavan. Panica acum se citea în ochii lor și îmi plăcea. Ajuns in dreptul scărilor incerc sa urc spre camera victimei mele. Un bărbat înalt și bine făcut mă trage de picior însă așa cum speram sa fie, se împiedică și cade peste alt bărbat de la petrecere. Acestia se iau la pumni și trântesc o vaza aflată pe noptiera de lângă canapeaua centrala. Cioburile intra in joc și acum câteva stripteasere se taie in picioarele goale.
Panica face ca una dintre acestea sa cadă cu capul de perete. Impactul cumva face acum ca capul de cerb împăiat să cadă din șuruburile ce se credeau bine înfipte în perete. Pot spune doar că nu era o imagine plăcută sa vezi un om cu capul zdrobit de coarnele unui cerb cel puțin pentru ei. Pierdeam timp stand și admirând efectul de domino pe care îl făceam in jurul meu insa nu puteam să mă abțin. Aveam norocul in vene și îmi plăcea să admir haosul pe care îl făcusem. Arunc o bricheta în mulțime și printr-un noroc chior femeia care stătea îngenuncheată in fata prietenei ei moarta cu capul zdrobit, ia foc. De ce ? Nu pot decât să-mi dau cu părerea că prietena ei era acoperită în ulei de corp. Știam doar că este o chestiune de timp până când o să ia foc toată vila așa că urc scările si-mi croiesc drum spre victima mea. La etaj vad circa 30 de camere cu ușile închise. Deschid prima camera după instinct și " spre surprinderea mea" dau de persoană pe care o căutăm. Prin ușa caprata îl auzeam cum striga numele unei femei pe un ton disperat. Așa am realizat bulan in care mă aflam. Omul era prins cu cătușele de cadru patului nepermitandu-i sa plece. Ceea ce mă face să mă gândesc că tipa asta Roxi a fugit când a auzit focul de armă și l-a lăsat pe prost aici. Groaza i se citea în ochi și nu a durat mult până fața a interceptat cu corzile vocale și a început să urle. Îndrept armă spre el și îi ratez fata. Ce nu am ratat in schimb a fost centrul cătușelor
Omul a început să râdă lăsând lacrimile deoparte când s-a văzut liber. Acesta se ridică în picioare în pat și își pune mâinile sus. Mai trag o data încercând să ii nimeresc pieptul însă am fost departe. Îl văd pe moș cum face un echer in aer încercând să-mi evite glonțul însă s-a dezechilibrat și a căzut pe spate fix in geamul lat de 5m din spatele patului.
Convenabil as putea zice. Mă uit acum in jos și îl văd cum zace într-o baltă de sânge. Deși avea piscina jos, cumva capul lui nu a nimerit piscina atât de bine cum a făcut-o corpul.
Treabă era făcută ceea ce însemna că pot pleca acasă. Un grup de oameni erau acum la etaj încercând să ma caute așa că decid sa sar și eu de la etaj. Nimerind fericit piscina.
Mă retrag si confirm faptul că mi-am terminat treaba și am nevoie sa ajung acasă. Drumul a fost liniștit însă am putut sa deduc mirarea de pe fețele lor. Nu credeau că mă mai întorc.
Nici eu nu credeam
Am ajuns târziu în noapte acasă în jur de 4 dimineața. Îmi văd soția dormind liniștita. Era doar începutul unei vieți duble de care jumătatea mea nu putea să afle.