Una dintre preocupările mele majore în decursul mai multor ani a fost modul în care oamenii ar putea preveni şi doborî o dictatură. Interesul respectiv a fost parţial nutrit de convingerea că fiinţele umane nu trebuie să fie nici dominate, nici distruse de astfel de regimuri. Convingerea dată a fost consolidată de lecturi asupra importanţei libertăţii umane, naturii dictaturilor (de la Aristotel la analişti ai totalitarismului) şi de istorii ale dictaturilor (în special ale regimurilor nazist şi stalinist).