Kisaeng

Capitolul 2🌙

[...]

Era trecut de miezul nopții când un călăreț a oprit în dreptul curții curtezanelor. A lăsat calul în grija unei persoane de acolo, apoi a intrat înăuntru. Îndată ce picioarele sale au călcat în curte, supușii ce îl recunoșteau, făceau plecăciuni în fața lui.

Majoritatea nobililor ce călcau și ei acolo, știau de frecvența regelui la curtea curtezanelor,dar nu putea comenta nimic. August era un rege atât de crud, încât ți-ar tăia capul și la cel mai mic cuvânt de al tău ce nu-i convine lui. Oamenii au fost nevoiți să învețe să-și țină gura. Mai ales cei care lucrau în consiliu alaturi de el.

Le era atât de frica să-l și anunțe despre problemele din țară, dar să-l mai încerce să-l sfătuiască cu ceva? De dat jos nici nu îndrăznesc. Agust e o pisică cu noua vieți, era imposibil de ucis acest om.

Trecând pe lângă toate femeile, s-a îndreptat spre camera lui unde de obicei și-o petrecere cu o Kisaeng. Era curios de cine avea să-l însoțească în această noapte.

🌙

Tânăra Kisaeng ce avea să-l însoțească în această seară pe rege, tocmai ce a terminat de pregătit. Abia după ce făcuse o baie fierbinte, își amintise că ea era liberă în această noapte.

Regreta așa de mult. Avea o memorie de pește, iar unele fete de aici profitau puțin de asta, iar în zilele ei libere se întâmpla să mai lucreze. Nimeni nu-i ajungea, deoarece o rugau să le ajute, iar ea nu putea refuza. Putea spune, că de aceea majoritatea fetelor de aici o iubeau.

Unnie salvatoare a lor.

Prea târziu să mai de-a înapoi acum. Ținuta era deja îmbrăcată, machiajul făcut, părul aranajat...Nu avea decât să meargă la acel moș și să-l distreze puțin până când adoarme.

── În ce camera mă duc?

A întrebat o pe Haengsu care părea să fie iritata de prezența ei. Adică nu o judeca, ea era una din cele mai ,, bătrâne " de acolo.

Normal, o Kisaeng lucra până la vârsta de 22 de ani, dar ea avea deja 27, se apropia de 28. A continuat să profeseze așa din cauza talentelor ei, și frumuseții. Era puțin geloasă pe ea dar nu avea ce face. Îi era frică de ea chiar, că în curând ar putea să-i ia poziția.

── Din capătul holului.

Zise mimând un zambet apoi a plecat, fără să-i mai arunce nici o privire. Pentru ea era ok, nici dânsa nu o suporta pe Haengsu. Prea plină de sine și egoista.

O dată ce a primit informația cerută, s-a îndreptat spre camera, avându-si rochia ce atârna pe jos în mâini. Când a ajuns, a bătut ușor în ușă, iar când a primit acceptul, a intrat cu capul aplecat.

── Bună seara, domnul meu. In această seară, eu voi fi la dispoziția dumneavoastră.

A zis aceasta, apoi și-a ridicat privirea din pământ. Zâmbetul i-a piert puțin. Se aștepta să vadă un moș ce l-ar îmbata și ar scăpa repede de el, nu un tânăr ce părea să aibă până în 30 de ani. La naiba, seara ei clar era stricată.

Tânărul care în acel moment își încarcă trupul cu alcool, a început să se joace cu paharul gol când a văzut femeia ce intrase. A zâmbit însă când văzuse cum linia buzelor ei se schimbase. Se aștepta la altcineva cumva?