Umbra trecutului în prezent

Emma

Dacă e ceva ce urasc mai mult pe lumea asta ,este să fiu trezită de cineva,de data asta este mama.
-Emma,haide trezește-te!îmi spune ea în timp ce trage draperiile .
-Mama,te iubesc dar în clipa asta mă faci să te urăsc enorm de mult!
-Nu te mai smiorcăi și haide jos,avem multe de făcut azi.
Nici n-am apucat să-i răspund ca a și ieșit din cameră.Daca știam ca asa o sa înceapă vara,rămâneam la liceu.
Doar ce am terminat liceu și speram ca o sa bucur de mai mult somn acum ca am scăpat de tot stresul,dar planurile mi-au fost date peste cap.
Mă ridic cu greu din pat și mă îndrept spre baie cu gândul de a face un duș.Dupa ce pornesc apa și mă bag sub jet,las apa ușor călduță să mi alunece pe corp.Gandurile îmi zboară în altă parte,e una dintre cele mai dureroase zile din viața mea.In urmă cu doi ani în această zi am pierdut tot, ușor am trecut peste,dar durerea încă se mai simte.Mi-am jurat ca o să-l uit,ca nu o să-l mai iubesc,dar chiar și așa încă mă mai gândesc la el.Inca căzută pe gânduri,au o bătaie la ușa:
-Da?întreb eu
-Emma,sunt Oscar!Unde ești?De ce nu răspunzi la ușă?ma întreabă el
Oscar este fratele lui mai mic și totodată și cel mai bun prieten al meu,de când ne-am născut noi trei am stat numai împreună deși nu este vreo relație de rudenie între noi.
Mama împreună cu Camila ,mama lor ,au fost la același liceu și după la  facultate,iar de atunci și-au jurat să fie prietene pentru totdeauna.
-Sunt în duș,intră și aștepta-mă în cameră ,în 5 minute sunt gata.
-Sper ca o să te îmbraci,bine sau poate sper ca nu.Imi spune el râzând
-Ești foarte amuzant în această dimineață! îi spun puțin nervoasă
Nimic nu-mi poate strica ziua asta,de doi ani m-am oprit din a face orice care mă poate duce cu gândul la el,dar de azi o să mă schimb în întregime ,am deja 19 ani,trebuie să mă maturizez și să trec peste.
După ce ies din duș și mă îmbrac mă spăl pe dinți și îmi aranjez părul.Cand ies din baie,Oscar este întins în patul meu cu ochii în telefon
-O nouă cucerire?il întreb eu
Se uită confuz la mine și zice:
-Ce? Aa..Nu,nicio cucerire.
Oscar este cu un an mai mic decât mine,e normal să-și găsească pe cineva.Toate fetele roiesc în jurul lui atât fete mai mici decât el dar și fete mai mari.Daca nu ar fi ca un frate pentru mine și eu aș fi în limba după el.La cei 18 ani ai lui are 1,76 înălțime,părul brunet ,ochi albaștri ca marea si un comportament foarte elegant.
-Oscar,te știu de când te ai născut,chiar încerci să mă minți?
-Bine,bine,este o fată ,cu un an mai mică ,e superbă dar și timita și mă atrage foarte mult pentru ca nu-mi da voie să mă apropi de ea și asta mă incită prea mult.
-Deci dacă am înțeles eu bine tânjești după o fată care nu-ti prea dă atenție?il întreb eu în timp ce mă abțin să nu rad
-Cam așa ceva ,dar într-o zi o să fie a mea ,o să vezi!
-Da,da bine cum zici tu.
-Haide,acum hai să merge jos,sunt toți acolo ,o așteaptă pe prințesa.
-Apropo,ce este așa de importat de m-a trezit mama cu noaptea-n cap?
-Habar nu am ,și la mine a fost la fel,au zis ca astăzi este o zi importantă și ca trebuie să ne strângem cu toții.
-Păi și ce mai așteptăm,hai să mergem jos ,vreau sa aflu cat mai curând ce este atât de important.
Ieșim din cameră și ne îndreptăm spre părinții noștri.Aceste sunt în bucătărie mama cu Camelia pregătesc masa ,iar John este concentrat la ceva ce face pe laptop dar în același timp vorbește cu cineva care se află lângă el.Sta cu spatele și nu-l pot vedea.Intram în bucătărie și eu spun:
-Hei ,bună dimineața ,îmi e foame de ..., nu apuc să mi termin propoziția deoarece vad misterioasa persoană cu care vorbea John.Este el,este Apolo!