Crazy love

4. Inceputul cosmarului

Ma ridic imediat ce Stefan iese din camera si ma indrept inspre usa. Hmm..a lasat usa deschisa. Poate reusesc sa plec dar trebuie sa fiu atenta..parca a spus ceva de niste servitori.

Cobor niste scari imense...cam 2 etaje. Camera in care stau pare a fi mansarda.
Salonul era imens. Mobila alba...parca eram intr-un film. Tipul asta e super bogat. In mijlocul salonului e un pian si cateva partituri langa...se pare ca cineva canta in casa asta, dar cine? Stefan nu pare genul.

-Domnisora! Stefan mi-a spus sa am grija de dumneavoastra. Asa ca va rog sa mergeti in camera. Daca aveti nevoie de ceva imi puteti spune.

Ce dracu?? Chiar nu glumea cu servitorii.

-Aa...cautam baia...unde este?
-La etaj. Exact langa camera in care ati stat. Fiecare camera are baie proprie.
-A..ok..nu stiam. Imi puteti spune unde sunt? Sau de ce sunt aici? Sunt cam in ceata...
-Sunteti in casa lui Stefan...si mi-a spus sa am grija de dumneavoastra cat timp veti sta aici.
-Ok...dar nu imi mai spuneti "dumneavoastra"...nu am decat 19 ani. Eu sunt Andreea.

Intind mana pentru a.l saluta pe cel care din cate am inteles era sluga lui Stefan.

Omul pare speriat de bombe...probabil idiotul ala de Stefan l.a amenintat ca il omoara...tipic lui.
Nu stiam cum il cheama sau ce varsta are si nici de ce a acceptat sa fie sluga unui idiot...dar bietul om parea ca a trecut prin multe. Parul carunt si ochii caprui ii dadeau o expresie blanda...ar fi fost un bunic bun...pacat ca lucreaza pentru un criminal.

-Eu sunt Dan. Lucrez pentru Stefan si nu vreau sa am probleme cu el. Va rog sa mergeti in camera si daca aveti nevoie de ceva sunati din clopotel.

Imi inmaneaza un clopotel aurit. Fuck!! Unde naiba am nimerit?! Bietul om...nu vreau sa stiu prin ce trece.

Fara sa mai pun si alte intrebari urc in camera si ma intind pe pat.

Grozav...nu am haine de schimb si mor de cald. Nici macar telefonul nu.l mai am. Hm..cred ca sosit momentul sa il chem pe batranel....

##Cling##

-Da?!
-Aa...voiam sa stiu unde imi sunt hainele...cand am plecat aveam geamantanul cu toate lucrurile mele in el. Si nu am nici telefonul...
-Sunt niste geamantane in camera domnului Stefan. Dar nu am voie sa intru acolo. Iar telefonul nu stiu unde este.
-Pff...multumesc. Stiti cumva cand ajunge Stefan??trebuie sa vorbesc cu el.
-Trebuie sa ajunga. A spus ca se intoarce in jur de ora 20:30. Atunci se va servi cina.
-Ok..multumesc!

Nu mai pot astepta pana se intoarce. Intru in dus si folosesc toate spumantele din baie. Hm. Poate am exagerat putin...

Ma invelesc in prosop si cand ies din baie surpriza....Stefan statea intins pe pat si se uita zambind la mine.

-Unde imi sunt hainele??
-Iti sta mai bine fara!
-Nu imi pasa. Imi vreau hainele inapoi acum . Si telefonul.
-Hainele ti le voi da...dar telefonul nu.l vezi.

Iese din camera si se intoarce cu geamantanul meu. Ma imbrac repede intr.o pereche de pantaloni scurti si un tricou.

-Masa e servita!
Se aude vocea lui Dan dincolo de usa de la dormitor.
Stefan si-a instruit bine servitorii. Pacat ca i-a speriat in halul asa.

Cobor in salon unde ma astepta Stefan. O masa mare si plina de mancare.....cat de foame imi e...acum realizez ca nu am mancat nimic de seara trecuta.
-Ia loc, te rog! Spune Stefan in timp ca imi trage scaunul sa ma asez.
-Ma descurc. Nu am nevoie de ajutor la orice pas.
-Daca zici tu.

Dan si inca o femeie de aceeasi varsta cu el, vin si incep sa ne serveasca.

-Voi nu mancati?
Ii intreb pe cei doi batranei .
-Noi?!
Raspund amandoi in cor...mirati de intrebarea mea.
-Da...stati cu noi la masa. E destula mancare.
-Ei stau in bucatarie. Sunt servitorii.
Spune Stefan in timp ce ii priveste cu ura pe cei doi batrani care se intorc si pleaca cu capul plecat spre bucatarie.

-Daca ei manaca in bucatarie atunci si eu voi face acelasi lucru. Nu stiu cum ai crescut tu,dar eu nu am trait intr-un palat si am mancat de cand ma stiu in bucatarie. Daca manacam in camera la TV era deja prea mult lux.

Ma ridic si ii urmez pe cei doi spre bucatarie. Stefan se uita uimit la mine si nu spune nimic.

Dupa masa ma intorc in camera de la mansarda. Spre surprinderea mea eram singura. Dar momentul de singuratate se spulbera in momentul in care usa de la dormitor se deschide si intra Stefan.

-Trebuie sa vorbim ceva urgent!

Imi spune pe un ton poruncitor care ma face sa tresar. Ce vrea sa imi spuna atat de urgent?! Si de ce e nervos??