Capitolul 4

90 9 11
                                    

"Ce treaba ai cu el?"

Intreb printre dinti, vrand mai mult ca oricand sa-i trag un glont in cap, insa nu puteam risca, cel putin nu inca.

"Vezi tu am investigat putin trecutul tau si acolo am dat de un nume interesant Lee Felix, stii de cine imi aduce aminte? De Lee Jun, mai exact tatal lui Felix. Cel despre care credeam ca-i mort, dar se pare ca m-am inselat. Il vreau mort, intelegi?"

"Si de sa te ajut eu? Suntem mai multi decat voi, poate aveti voi stie dracu ce tehnologie, insa nu mi-e teama ca o sa pierd."

"Stiu asta, dar dupa cum ti-am spus am investigat trecutul tau si stiu care este punctul tau slab, Lee Felix am dreptate, daca nu vrei sa-ti aduc capul lui pe un platou ai face bine sa-l omori pe ta-su si sa-mi trimiti capul sau."

Ii intorc spatele, trantind usa dupa mine, la dracu cu asta, singura chestie pe care nu o voiam era sa-l bag in toata treaba asta, nu voiam ca lumea sa stie ca el este punctul meu slab.

Imi bag mana prin par incepand sa-l dau pe spate, nu aveam decat sa fac ceea ce mi-a spus, dar daca fac asta risc ca Felix sa afle si sa nu-l mai pot face al meu nicodata.

Orice faceam avea sa aiba consecinte, iar asta insemna sa-l pierd pe Felix sau sa-l pierd de tot. Insa niciuna nu suna bine.

Probabil ca daca atunci nu ma apropiam de el, sau daca el nu se uita cu ochii aceia frumoși la mine, poate atunci, acum nu ar mai fi luat in vizor de mafioți.

In trecut

Clubul pe care-l frecventam era ca de obicei plin, iar eu nu aveam in cap decat sa gasesc pe cineva, sa-l bag in pat si dupa sa plec si sa-mi vad de viata. Fix cum fac de obicei, insa cand in mijlocul clubului vad o persoana care parea ca se plictisește, ma indrept spre ea.

Un baiat blond, imbracat decent si cu o aura de inger statea alaturi de cativa baieti care tipau si dansau, in schimb el statea si se uita prin club. Mi s-a parut diferit de toti de aici, iar cand m-am apropiat destul cat sa-i vad fata inima mi s-a oprit pentru o secunda. Avea ochii mari si inocenti, pistruii micuti si desii, iar buzele avand o forma frumoasa. Iar cand acesta i-a zambit prietenului sau inima mi s-a topit. Era o fiinta mult prea draguta pentru a ma culca cu el si dupa sa-l abandonez.

Asa ca uit ideea de a ma duce spre el, insa cand acesta isi intoarce fata spre mine, facand contact vizual am simtit ca înlemnesc. Nu stiam ce mi se intampla, este prima oara cand simt asa ceva si nici macar nu am vorbit cu el, ci doar l-am privit.

Fac pasi mari inspre el si cand ajung, simt cum imi transpira plamele, asa ca imi dreg vocea.

"Hei, te plictisești, nu? Hai cum mine sa-ti arat ceva."









Ignorati greselile gramaticale!!!

⚠︎𝐇𝐢𝐬 𝐠𝐚𝐦𝐞ꨄ︎ʰʸᵘⁿˡⁱˣUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum