#sensual [18+] vol 1 din colectia "povesti scurte"

Sefa 1/2

Îmi terminasem treaba pe teren la distanţă mare de birou. În mintea mea se derula încet traseul transportului public pe care aş putea să-l urmez ca să ajung la birou, asta pentru că nu sunt şofer. În câteva clipe m-am hotărât ce traseu să urmez. Eram în staţie şi aşteptam autobuzul potrivit, privind lung către stânga. Căutăm cu privirea, coborât de pe trotuar, dacă autobuzul se vede în depărtare. Pe banda întâi am observat că se apropie o maşină 4×4, neagră, dar nu am realizat marca şi numărul. M-a claxonat când a ajuns în dreptul meu... cine e de nu are loc de mine? ...

M-am dat într-o parte să nu mă calce, maşina a oprit în dreptul meu. Aplecându-mă uşor am văzut şoferul acelei maşini în timp ce geamul fumuriu cobora încet. Era şefa mea, îmi făcea semn să urc în maşină. Nu am stat mult pe gânduri şi am urcat. Conversaţia dintre noi a început despre activitatea mea, ce făceam în acea zonă, unde merg, ce am am rezolvat şi alte lucruri ce ţin de job.

Traseul lung şi traficul destul de aglomerat, ne-

a oferit posibilitatea să avem o conversaţie

mai lungă. În momentul în care mi-a solicitat

să vorbim deschis, am realizat că urmează un

subiect aparte. Prima întrebare o aşteptam de

mult, dar nu în acest context, deoarece

cunoşteam bârfele dintre colegi.

Vreau să vorbim deschis, crezi că putem face asta?

- Da, de ce nu...

- Ai avut sau nu vreo relaţie cu Adina? Te întreb pentru că eu am auzit ceva în acest sens...

Chiar dacă ar fi fost tot nu aş fi recunoscut... apoi am continuat... trebuie să menţionez că relaţia noastră este pur colegiala.

- Din afară se vede altceva...

- Ştiu, ştiu şi cine a lansat acest zvon, însă nu are legătură cu realitatea. Faptul că suntem mai mereu în preajma celuilalt nu înseamnă nimic. Ea este o femeie singură, simte nevoia să vorbească mai tot timpul cu cineva... nu-i place să ia masa singură. Pentru că sunt singurul bărbat disponibil din biroul nostru, îmi cere mereu ajutorul, la fel şi eu când întâmpin anumite probleme... dar este doar atât, şi ea este la curent cu acest zvon, dar nu a vrut să facă vâlvă, a zis că nu are rost să-şi consume energia inutil.

Am crezut că răspunsul meu a fost suficient şi se va închide de la sine acest subiect, dar ea a continuat, zâmbind ironic.

Vrei să-mi spui că nu ai avut nici o fantezie cu ea, mai ales că este singură?!

Fantezie este una, să pui în practică este altceva. Fantezii poţi avea cu oricine, oricând... nu afectează bunul mers al relaţiilor cu nimic, mai ales dacă nu sunt împărtăşite...Aici ar fi trebuit să mă opresc, dar nu am putut, nu am avut frână la limbă, şi am continuat... fantezii am avut şi cu tine, i-am zis eu plin de încredere.

Nici nu putea să fie altfel, o găsesc foarte atrăgătoare... brunetă, minionă, trup armonios, mai tot timpul îmbrăcată elegant. Ador când o văd încălţată cu toc înalt, arunc câte o privire la picioarele ei când poartă fustă, la forma gambei încordată, lungimea piciorului, şi multe vise despre ce se ascunde în spatele materialului textil. Vârsta este destul de apropiată cu un plus în dreptul ei, şi din acest motiv nu mă adresez ei la persoana a treia.

Cum?!... mi-a răspuns la cele auzite, vizibil surprinsă... nu-ţi este ruşine să afirmi aşa ceva? Nu mai zic că există relaţia angajator/angajat, dar şi de faptul că sunt măritată, tu eşti însurat...
- Eşti o femeie frumoasă, nici un bărbat nu poate rămâne indiferent...
- Aşa este, dar nici să spui asta, aşa direct...
- Ai vrut să fiu sincer... şi sunt până la capăt, dar nu-mi fac iluzii...
- La ce te referi?... m-a întrebat ea curioasă.
- Rămân doar cu visele, nu va exista nimic între noi, niciodată... sunt conştient de asta.
- Vrei să spui că nu sunt atât de... pentru gusturile tale sau ce?
- Nu, nu asta. Nu sunt genul tău de bărbat. De multă vreme te-am studiat şi am reuşit să-ţi fac un profil a ceea ce ţi-ai dori, ce fel de bărbat te atrage.