Prolog

71 9 3
                                    

E mort .Sufletul meu e mort.Eu sunt moarta.In concluzie, sunt doar o fantoma a ceea ce am fost inainte. Un robot fara sentimente , fara trairi.Azi viata mea a luat o intorsatura groaznica,parintii mei, tot ce am avut mai scump au fost ei si acum sunt ingropati sub ochii mei in urma accidentului din care doar eu am reusit sa supravietuiesc. Si cand ma gandesc ca daca nu as fi fost atat de neintelegatoare , ei ar fi cu mine ,razand de pe urma vreunei glume intelese numai de ei , daca as fi incercat sai ascult si sai inteleg .Eu sunt cea vinovata ,numai eu .Lacrimile demult au secat si ochii rosi si umflati dor atat de tare ,dar durerea nu se compara cu cea care o simte inima mea.Acum sunt singura ramasa in cimitirul Highgate, ce se afla in Londra , unde se afla casa noastra si unde am crescut avand atatea amintiri.Sunt singura ,picaturile de ploaie isi fac incet aparitia si fac atmosfera si mai melancolica si trista decat e deja.Azi aici nu sunt ingropati numai parintii mei dar si sufletul meu.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Nov 19, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

A new lifeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum