Amor fati-a-ți iubi destinul

𝘊𝘢𝘱𝘪𝘵𝘰𝘭𝘶𝘭 2-

"Te vei îndrăgosti de atâtea ori înainte de a fi cu el cu care vei rămâne 

 Deci ești cu o inimă frântă mai aproape de "fericiți până la adânci bătrâneți."

De la petrecere am început să petrec din ce în ce mai mult timp cu Nikolas și începeam o pasiune pentru el.Nu era ceea ce îmi doream dar nu-mi puteam controla sentimentele.Făceam partea din două lumi diferite..eu studentă la psihologie el e un lider de banda.

Totusi,nu voiam să prind sentimente față de un "golan" asa ca el,știam ca voi avea numai de suferit.Dar zilele treceau și pasiunea pentru el creștea din ce în ce mai mult..m-am atașat de el și orice aș face nu pot să mă rup de el..

Cu cat mai mult timp petrecut cu el mi-am descoperit o pasiune pentru motociclete.o pasiune comună care putea să mă distrugă atât de tare dar să o iubesc foarte mult.Cam așa era și dragostea cu el..Toxică dar o iubeam la nebunie.. 

M-am integrat in banda lui petreceam aproape tot timpul cu ei.Ma simțeam vie,mai vie ca niciodată.

După o zi perfectă petrecută de Nikolas mergeam spre casă rânjind și realizând ca Nikolas nu mai e doar elementul surpriză pentru a-l face gelos pe Apollo.Mi-am dat seama ca el este inceputul meu,sfârșitul meu dar și veșnicia mea..Mi-am găsit persoana mea de suflet care mă face fericită ..

Însă bucuria nu avea să țină mult..Când am ajuns acasă iubitul mamei mele era băut și a început să mă lovească cu cruzime.Am fost speriată nu știam ce se întâmplă cu mine , ce ar trebuii să fac , am mers după mama mea care din fericire nu era acasă.De frică l am sunat pe Nikolas și i-am spus tot ce s-a întâmplat.

Am adormit plângând și tremurând de frică iar a doua zi am zărit 2 mașini de poliție si o salvare în fața casei mele.Era Nikolas arestat iar iubitul mamei transportat în salvare.Nu înțelegeam ce se întâmplă.Mi-am luat geaca și am urmărit mașina de poliție până la secție însă nu puteam ajunge la Nikolas..

Nu înțelegeam ce se întâmplase , eram confuză însă mama m-a sunat și mi-a dat o veste groaznică.Nikolas l-a agresat foarte rău pe iubitul mamei mele.Am încercat să vorbesc cu ea să retragă plângerea dar a fost în zadar.

Am așteptat procesul..Nikolas urma să ia 2 ani de închisoare.Nu știam ce să fac,unde să mă duc sau cum să-l ajut.

Singura soluție era să fiu psiholog la penitenciarul la care urma să fie transportat..si asa am si facut.