Profesorul de artă

Capitolul II

☞︎︎︎𝑷𝒐𝒗 𝑲𝒚𝒖𝒏𝒈

Observ sosotelile grupului popular legate de Dambi, asa ca decid sa ma asez langa ea.

☞︎︎︎𝑷𝒐𝒗 𝑫𝒂𝒎𝒃𝒊

Stand atenta simt cum cineva se aseaza langa mine. Imi intorc privirea ai il vad pe acel baiat care imi face semn sa tac. Ii zambesc bland si raman atenta la ora.

𝗛𝘆𝘂𝗻𝗷𝗶𝗻:ora viitoare veti picta conform ce am predat ora asta, aveti nevoie de note.

Profesorul isi ia catalogul, ne ridicam facand o plecaciune si iese din clasa plecand spre cancelarie.

𝗞𝘆𝘂𝗻𝗴:te ajut?

𝗗𝗮𝗺𝗯𝗶:ma descurc

Ii zambesc bland, pregatindu-mi sevaletul cu panza , pensulele cu culori care mai de care, ficare nuanta cu cat mai asemanatoare cu atat mai diferita. Am inteles foarte bine team, era una din temele mele preferate. 𝘕𝘢𝘵𝘶𝘳𝘢 𝘴𝘵𝘢𝘵𝘪𝘤𝘢̃. Îmi pregăteam lucrurile tăcută, îmi vedeam de treaba mea până când aud iar șoșote deranjate.

𝗦𝗲𝗼𝗹-𝗛𝗲𝗲:nu vezi cum o privea profu?

𝗠𝘆𝘂𝗻𝗴-𝗡𝗼𝗻𝗴:după privirea care i-a tras-o sigur va pica.

𝗦𝗲𝗼𝗹-𝗛𝗲𝗲:normal, nu am așteptări de la ea sa facă o pictură atât de bunica încât să îi facă o impresie buna domului Hwang.

☞︎︎︎𝑷𝒐𝒗 𝑲𝒚𝒖𝒏𝒈

Ii aud și decid sa merg la Dambi.  Merg ușor la ea și o ajut să își aranjeze materialele.

☞︎︎︎𝑷𝒐𝒗 𝑫𝒂𝒎𝒃𝒊

In timp ce îmi aranjam materialele sunt prezenta chiva lângă mine, îmi întorc privirea și îl văd iar pe acel băiat. Rămân tăcută dar prezența lui era una așa calda și plăcută. Suna clopoțelul pentru ora. Într-adevăr profesorul Hwang era punctual. Imediat ce a sunat a și intrat cu catalogul sub braț în clasa. Imediat ce intra toți facem o plecăciune. Acesta trântește ușor catalogul pe catedra făcându-ma sa tresar și să îmi îndrept privirea spre el. Chipul lui serios și în același timp superb mă făcea să îmi înghit cuvintele. Nu mai era nevoie să facă prezenta, fiind foarte concentrat la ora lui , îsi știa elevi. Si făcea prezenta dintr-o privire. Se așează pe scaunul său ai își trece mana prin par daune acordul sa incepem treabă. Rămân atentă la șevaletul meu. Nu mai lăsăm pe nimeni și nimic să mă distragă, voiam să fac o impresie buna profesorului Hwang.  In timp ce pictam, acesta se plimba printre șevalete, inspectând din priviri fiacre pictura, nu îl băgăm în seamă pentru a nu mă intimida, însă acesta se puse în spatele mereu privindu-mi atent mana care manevra band pensionul pe panza.

𝗛𝘆𝗻𝗷𝗶𝗻:nu mișcă panza.

Acesta îmi ia mana in mana lui, manevrând-o cum voia el pe panză și cu o mână pe talia mea, mă făcu să mă rușinez puțin dar nu aveam curajul sa spun ceva.

-uite, nu-i mai bine?

Vocea îmi pierise, dar afirm ușor din cap, acesta îmi eliberează mana plecând, continuând să verifice celelalte pictori.  Continui sa pictez însă un zâmbet îmi răsărise pe fata.  Până la sfârșitul orelor rusesc sa termin tabloul.

🄾🅁🄰 15:00

Era ultima ora din program venise ora verificări. Aveam nevoie de note. Imediat cum sunteți clopoțelul intra profesorul, pune catalogul pe catedra luandu-ne in ordine alfabetică. Vizualizam pictura mea fără sa realizez cat de repede trece timpul, auzindu-mi dintr-o dată numele.

𝗛𝘆𝘂𝗻𝗷𝗶𝗻:Min Dambi!

Tresar privind uitamdu-ma la el apoi la tablou. Il vad cum se apropie de mine. Ma intimida putin dar imi tin calum facand o plecaciune.

☞︎︎︎𝑷𝒐𝒗 𝑯𝒚𝒖𝒏𝒋𝒊𝒏

Mă apropii de ea, nu aveam cine știe ce așteptări de la ea. Ajung in dreptul ei provindui pictura. Surprinzător era o pictura , nu buna, foarte buna. Nu mă așteptam la un stfel de talent. Pe langa pictură și ea era destul de frumoasa. Avea un chip așa senin și inofensiv. Fata asta mi-a pus capac din primul moment în care am văzut-o.  Însă nu puteam sa las asta sa se vadă în liceu.

- ce este asta? Cu așa ceva ai venit tu in acest liceu? Tu îți bați joc de mine??

☞︎︎︎𝑷𝒐𝒗 𝑫𝒂𝒎𝒃𝒊

Auzidu-l începuse să îmi tremure piciorele. Nu înțelegeam ce am făcut greșit. Făceam picturi de genul de mai bine de 6 ani. Puteam sa jur că am făcut-o perfect.

-mai mult de un 7 nu îți pot pune. Dar dacă dorești...îți pot oferi niște ore suplimentare.  Ai tanet și îl poți dezvolta.

Îl privesc. Nu știam ce să zic, mintea nu îmi procesa in acel moment, eram foarte derutată.

-te las sa te gândești, îmi vei spune mâine.

După ce termină de vorbit, pleacă la catalog văzând că scrie in catalog. Chiar nu meritam acel 7. Priveam pictura aia, mai un pic și plengeam.

☞︎︎︎𝑷𝒐𝒗 𝑺𝒆𝒐𝒍-𝑯𝒆𝒆

Auzind profesorului despre tablou mă făcuse să zâmbesc mandra. Știam că fata nu era pe gustul lui. Era și normal, nu orice fufa îl atrage, are standarde mai mari. Decid sa merg la ea. Mă apropii de ea și îi pun mana pe umăr.

𝗦𝗲𝗼𝗹-𝗛𝗲𝗲:hei..nu fi tristă. Ai picat foarte bine. Nu trebuie sa te simți prost pentru parcarea lui. Pictează cum poți, nu ascultă de el. E și normal că nu putem fi ca el.

☞︎︎︎𝑷𝒐𝒗 𝑫𝒂𝒎𝒃𝒊

Când sunt o mână pe umărul meu tresar și mă uit la acea persoana. Vad o fata frumoasa insa cu o privire suspicioasă.

𝗗𝗮𝗺𝗯𝗶:ohh, mulțumesc.

𝗦𝗲𝗼𝗹-𝗛𝗲𝗲:daca ai nevoie de ceva, îmi spui

Aceasta îmi zâmbește și pleacă. Părea drăguță. Îmi strâng lucrurile, in scurt timp se suna de ieșire, îmi iau geanta pe umeri și plec spre casa. Gândul îmi rămăsese la ce îmi spusese profesorul Hwang. Ideea cu orele suplimentare nu suna atât de rău.

Scuzați greșelile. Următorul capitol mâine seară.