CAPITOLUL 2

11 1 0
                                    

   Ajunsă în casă, am urcat direct la etaj unde mi-am aruncat ghiozdanul în camera mea și  apoi m-am îndreptat direct către baie.
   Apă fierbinte îmi curgea pe pielea măslinie și prin părul șaten închis, iar eu eram iar cu gândul la Asher și la cum ca decurge discuția de la petrecere, îmi fac toate filmele posibile în cap. Nu vreau să îmi închipui cel mai rău scenariu, pe care nu știu de ce, dar nu vreau să îl accept.
   După ce ies din duș intru în camera mea și ma așez în fața dulapului plin cu haine, dar care îmi pare gol în acest moment. După o lungă sesiune în care mă tot holbez printre haine, optez pentru o rochiță albă din in și o pereche de teniși albi simpli. Îmi prind părul într-o coadă lungă din vârful capului care îmi ajunge până la talie.
   Aud forfotă la parter, semn că părinții mei au ajuns acasă, îmi iau pe mine un maiou negru și o pereche de pantaloni scurți lejeri și cobor pentru a discuta cu ei despre ziua care tocmai a trecut. E puțin trecut de ora șapte ceea ce înseamnă că mai am timp să mă machiez până va veni Ema.
   - Bună, scumpo, mă întâmpină vocea caldă a mamei când eram pe ultima treaptă.
   - Bună. Ce faceți? Cum v-a fost ziua ? îi întreb, pe ai mei care stau la masa alături de sora mea.
   - Discutam cu Kate, despre cum a fost antrenamentul de astăzi, îmi răspunde tata, zânbind larg.
   - Și? cum a fost, veverițo?
- Forte intens, mai avem două săptămâni până la meciul cel mare, am atâtea emoții, sune ea oftând la final.
- Ziua ta cum a fost ? întreabă mama punând pe masă un bol mare de salată.
- Destul de lejeră, ore și cam atât, iar acum aștept să vină Ema. Mergem la o petrecere pe plajă.
- Pot veni și eu? întreabă Kate făcând ochișorii ăia de cățeluș plouat, iar eu îmi îndrept privirea către tata.
- A cui este petrecerea? întreabă tata.
- A lui Mike, replic eu
- Kate, nu prea știu ce să zic, tu ai doar 15 ani, vor fi prezenți adolescenți de an terminal, nu prea. Un loc potrivit pentru tine.
- Vă rooog, promit ca nu mă dezlipesc de Aza, se milogește ea.
- Nu, scumpo, îmi pare rău, poți să ieși cu prietena ta dacă vrei, dar nu ai voie la petrecere.
- Tată, te rooog, se milogește ea în continuare.
- Kate, un nu este un nu, îi spune mama puțin acidă deja.
- Aza? Spune-le că nu am să mă dezlipesc de tine.
- Îmi pare rău veverițo, nu vreau să mă pun rău cu conducerea, spun râzând pentru a destinde puțin admosfera.
Discuția ne este întreruptă de un ciocănit, doamne sper ca nu este deja ora 8, pentru ca eu nu m-am machiat și nici nu m-am îmbrăcat .
- Nu pot să cred ca nu ești încă gata, îmi replica Ema când îi deschid ușa.
- În 15 minute sunt gata, jur.
- Bună seara, domnule Smith. Ce mai faceți ?întreba ea în timp ce o îmbrățișează pe mama, bună Kate.
- Ema, ce mă bucur să te văd, îi replica mama.
- Mergem ? o întreb pe Ema arătându-i spre scări cu bărbia.
În cameră îi spui Emei ca urmează să vină Asher să mă ia, nu e deranjată deoarece a venit cu motorul bineînțeles.
    Ema e superbă, e îmbrăcată într-o salopetă albastru deschis și are părul blond lăsat liber și ondulat. Machiajul îl are tot pe nuanțe de albastru ceea ce îi pune în evidență ochii mari șide un albastru-gri.
    Îmi fac repede un machiaj cu nuanțe de maro și aleg un ruj roșu stins. M-am machiat foarte rapid, dar cu toate astea mi se pare ca a ieșit chiar bine.
    Pe la 8 și 20 sunt gata, cu machiajul și ținuta, la fix când primesc un mesaj de la Asher.
    "Nu știu dacă mai pot ajunge, ne auzim mai pe seară dacă e " cred ca am făcut o golașă la citirea cuvintelor deoarece Ema și-a dat seama că s-a întâmplat ceva.
   - Nu mai vine, așa-i ?o aud pe Ema.
   - Da, spun cu o voce frântă ...
   - Nu vrei să vii cu mine, cu motorul ?mă întreabă. 
    - Vin cu tine doar dacă vrei să mergi pe jos, îi spun zâmbind.
    - Serios, Aza ?
    - Haide, nu facem mai mult de 10 minute.
    - Bine, fie, cedează ea.
   Îmi iau tenișii albi de i-am ales mai devreme si o gentuță mică albă în care îmi pun telefonul și coborând.
    La poartă casei era parcat motorul Emei și o mașină neagră pe care o știam deja.
   - El ce caută aici ?o aud pe Ema când am dat să închid poarta
   - Nu am nici cea mai mică idee, îi replic eu.
   - Bună Aza, am venit să te iau, Asher e prins cu ceva treabă și m-a rugat să nu te las singură.
   - Bună Enzo, nu mi-a spus ca o să vii tu.
   - După cum ți-am spus e prins cu ceva treabă.
   - Treaba ? Vineri seara ?replica acidă Ema.
   - Urcați ?ignoră el întrebare ei, deschizând portiera din spate a mașinii arginti.
   - Dacă ai cu ce să vii, e în regulă dacă vin cu motorul ? întreaba Ema ușurată ca nu va mai fi nevoită să meargă pe jos.
- Da, e în regulă, îi spun cu o voce joasă.
Moment în care Enzo trântește portiera mașinii și se postează în spatele meu, în dreptul portierei pasagerului. Ema nu asistă foarte mult, deoarece pornește motorul și o zbughește, în câteva zeci de secunde.
Enzo îmi deschide portiera, și îmi face semn cu mâna spre locul liber, poftindu-mă înăuntru.
- De ce nu a vrut prietena ta să meargă cu noi ? rupe el tăcerea, care nici bine nu se instalase.
- Preferă motorul, îi răspund sc luându-i, apărarea Emei.
- Înțeleg, o să vină și Asher, doar ca mai durează.
- Dar ce s-a întâmplat ? Ce a intervenit așa urgent ? îl întreb chiar curioasă, dar răspunsul lui nu mă mulțumește absolut deloc, ridică din umeri și își aprinde o țigară apoi dă mai tare muzica, care până acum a auzea doar pe fundal, apoi se așterne liniștea.

***

    Prima parte a petrecerii a fost lipsită de activități semnificative. Am stat d vorbă cu câțiva amici despre diverse, am băut două beri, am dansat și ne-am bălăcit câțiva dintre noi.
   Ema a fost de negăsit pentru prima oră și jumătate, așa ca atunci când am zărit-o am fugit direct către ea.
    - Pe unde ai umblat? o întreb curioasă.
    - Pe ici, pe colo, îmi răspunde ea sec, dar schițează un zâmbet.
    - Okey, esti dubioasă, îi spun împingând o cu cotul în braț.
    - Vrei sa ne plimbăm pe aici puțin ? mă întreba ea.
    - Sigur, stai doar să aduc ceva de băut, dar nu apuc să termin de pus ca o văd cum ia două beri Corona de pe o măsuță.
    Ne plimbăm câteva minute bune pe plajă până ajungem într-o zonă mai liniștită unde ne așezăm pe nisip , îmi aprind o țigară și discutăm diverse printre care ajungem la subiectul Asher. I-am Pisces tot despre reacția lui Enzo când l-am întrebat despre Asher și asta a părut că a nemulțumit-o total.
    - Am stat cu Brice pe faleză, de aia m-ai dat dispărută de justifică ea.
    - Omg, spune mi tot.
     Ema îl place pe Brice încă din clasa a zecea, de când s-a reîntors în L.A. și după doi ani în sfârșit au stat și ei singuri de vorbă.
    - Păi am început cu banalități precum orele de biologie la care suntem împreună și am sfârșiți prin a ne întâlni mâine la un film, spune ea și se înroșește instant.
     La auzul ultimelor cuvinte, mă înec cu fumul pe care ți ani îl râsesem din țigară.
     - Mă bucur atât de tare pentru tine, îi spun în timp ce o îmbrățișez.
     - Am atâtea emoții, Aza. Visez la întâlnirea asta de aproape doi ani, oftează ușor și zâmbește.
    - Și va fi specială, ai să vezi, cât mă bucur pentru tine.
     Începuse să se resimtă frigul și am decis să mergem spre locul petrecerii, unde deja au organizat un foc de tabără pe care îl vedem deja.
     Inima încep să îmi bată cu putere de emoții când l-am văzut pe Asher ajuns, e lângă foc alături de Enzo și iubita acestuia care până acum nu am observat-o.
   "Oare de ce nu era în mașină când a venit să mă ia de acasă ? îmi răspuns în gând în minte".
    Am emoții, dar se simte diferit. Parcă simt ca nu aș vrea să stau de vorbă cu Asher.
   - Bună, bună, îl aud pe Enzo.
   - Bună, spun la unison cu Ema.
   Asher dă din cap în semn de salut, iar eu îi zâmbesc.
   - Vrei să ieșim la o plimbare ? mă întreabă el.
   Încuviințez și îi fac semn în direcția din care tocmai m-am întors cu Ema. Ultima perioadă ne-a îndepărtat foarte mult, abia de mai vorbum, de petrecupt timpul împreună nici nu se mai discută. Mergem de ceva timp unul pe langă celălat, dar niciunul nu spune nimic și sinceră să fiu nu știu cu ce să încep ca să sparg tăcerea.
-    Ce se întâmplă cu noi Aza? Rupe el liniștea.
-    Sinceră să fiu nici eu nu știu.
-    Aza, am o perioadă grea și nu vreau să te pierd și pe tine, îmi spune el cu o voce dură, de parcă sună mai mult a fi ordin.
-    Implica-mă în viața ta, dacă asta îți dorești. Nu mai pleca de lână mine fără nicio explicație, nu îmi mai ascunde lucruri, o spun cu un ton ridicat.
-    Nu pot, înțelege, sunt lucruri în care nu vreau să te implic, ripostează el cu un ton și mai răspicat.
-    Atunci nu cred că pot să te înțeleg, îi spui cu o voce joasă.
-    Azaleea, te rog, ai încredere în mine.
-    Asher, nu știu ce să spun, pare că nici măcar nu mai suntem împreună.
-    Te rog, ai încredere în mine, mă cuprinde într-o îmbrățișare, dar nu simt nimic, mă simt goală pe dinăuntru fără vreo repulsie și fără vreun sentiment, simt efectiv....nimic.
Mă ia de mână și ne îndreptăm spre locul petrecerii care din păcate nu mi se mai pare interesantă, vreau doar să merg acasă.
Privirile celor din jurul focului se ațintesc asupra noastră și mă simt puțin jenată, niciodată nu mi-a plăcut să fiu în centrul atenției spre deosebire de Asher. Îi face cu ochiul lui Enzo, dar acesta nu schițează nimic ca să pot înțelege ce se petrece. Ema chicotește cu Brice, ceea ce mă înveselește, mă bucur să îmi văd prietena fericită.
Cum seara e pe sfârșite și petrecerea la fel, vorbim să ne întâlnim a doua zi la The Field Irish Pub, barul pe care îl frecventam cu toții în weekend-uri și ocazional după ore. Ema și Brice păreau încântați, iar după mica lor întâlnire de la cinema ni se vor alătura.
Ajunsă acasă îmi fac rapid un duș și mă pun la somn, a fost o zi încărcată și plină de evenimente și s-a simțit de parcă ar fi fost două zile.

ENZOUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum