XIX

759 44 0
                                    

*Cazzo - la dracu

• Maverick

     Mă las alene pe spate in scaun, uitandu-ma plictisit la membrii familiei Guerra. Poate m-ar fi uimit daca nu aveam o perspectiva din interior. Probabil i-as fi crezut o familie unita si iubitoare, dar asta e doar o minciuna. Iar eu nu trag concluzii pripite. Am vazut de la inceput prin fațada de familie perfecta pe care Vincent incearca sa o mentina obsesiv. Din momentul in care si-a dispus fiica la mila sortii, intr-o ploaie de gloanțe.

     A dat-o in cautare pe o raza de 300km, apeland pana si la cei mai jegosi gangsteri, in care nu te-ai increde nici sa-ti plimbe cainele. Stia ca isi va gasi fiica, dar daca nu eram printre primii care au ajuns la ea, ar fi avut mai multe traume decat acum...

     Rubinul familiei Guerra, cea mai pretioasa proprietate a capului Mafiei Guerra. Dar ce a trecut el cu vederea atatia ani, e ca... Amira e mai mult decat o proprietate, e o fata naiva care inca nu stie cum functioneaza lumea asta. Dar ceva din mine isi doreste ca ea sa ramana asa, ca lumina aia din ea sa radieze in continuare. Chiar daca a fost zgariata si aproape distrusa, a continuat sa lumineze.

      Iar langa ea... intunericul din mine tanjeste. Tanjeste la tandretea ei, la pielea ei catifelata, la roșeața din obrajii ei si buzele pline, la buclele rosii salbatice si dese, la corpul ei firav. Însă, cel mai mult tanjesc dupa sufletul ei...

— Interesant mod de a-ți începe dimineața, nu Vincent? zic aruncandu-i obisnuita mea privire usturatoare, stiind ca ceea ce zic il va ațâța

— Nu esti bine primit aici, pleaca cat încă mă simt ospitalier, spune in timp ce isi masează tâmpla. Oriunde pășești aduci ură si distrugere, băiete! spune lovind cu palma tare in masa, iar in camera linistea avand lame nevăzute spre gatul fiecarei persoane prezente.

    Nimeni nu mai mananca. Nimeni nu scoate nici macar un cuvințel, mai ales sa se miște. Toti se uita de la unul la altul cu privire de caprioara.

— Aici ți-ai facut-o cu mana ta, batrane, zic indiferent. Dar daca te face sa dormi noaptea linistit, continua sa ii invinuiesti pe altii, zic ridicandu-ma cu dorinta de a părăsi salonul.

Questo è ciò che accade quando accogli gli orfani nella tua casa. ( Asta se intampla cand primesti in casa ta orfani)

Cazzo, pufnesc nervos, iar pumnul meu se izbeste direct in peretele crem varuit.

    Am lovit cu atat de multa putere incat sangerarile au aparut instant la oasele mainii. Durerea e intepatoare, dar furia mea e nemarginita. Suspine si gemete de spaima s-au auzit in spatele meu.

— Vincent, Vincent, Vincent... mai înjoșește-mă o singura data. Îti voi sterge orice urma de existenta de pe planeta asta, zic poruncitor si lent, strangand din dinti si intorcandu-ma fixandu-l cu privirea incat ochii incepeau sa ma usture, urland sa clipeasca, iar corpul vrand sa abuzeze de nivelul de adrenalina crescut.

    Imi tin respiratia cateva secunde, apoi inspir si expir incet, incat sa imi pot controla pulsul, incat sa nu ma duc sa il omor acum, chiar acolo unde e, in fața familiei sale. Sau sa-i omor familia în fața sa. Nu... nu merita asta. Amira nu merită asta.

    Nu mai las loc de cuvinte, ma intorc pe calcaie si ies din incapere. Urc la etaj si ma misc ca vantul. Apuc ghiozdanul cu care am venit din camera de oaspeti apoi ma duc direct spre camera Amirei, dar sunt intampinat de o copie masculina a ei, Frede fuc*ing Rico. Calca-ma pe nervi și voi uita de trecutul nostru!

— Unde crezi ca pleci, Oswald? spune impingandu-ma in piept si blocandu-mi calea

— Ma gandeam ca e la mintea cocosului cum sta treaba. Sau tati nu- si pune copiii pretiosi la curent? spun ironic incercand sa il ocolesc, dar in zadar, deja incepe sa se joace cu rabdarea mea.

— Îmi esti antipatic, Oswald, dar ai avut dreptate, zice privindu-ma serios in ochi.

— Mereu am dreptate, ii zâmbesc, sprijinindu-ma cu spatele de perete.

     Chiar daca tocmai ce am evitat un conflict, asta nu inseamna ca nu e posibil in orice moment ca cineva sa scoata o arma si sa traga dupa mine. Ma simt atat de obosit, dar nu pot lasa o noapte nedormita sa-si simta prezenta, mai ales fiind in situatia asta. Trebuie sa fiu in modul alerta cu fiecare celula din corpul meu.

— Serios acum, sora mea... a suferit prea mult. Da', poate ca padre ne-a dictat viața tuturor, dar macar Amira a fost in siguranta, zice mai mult soptind.

— In siguranta zici? Si cand a fost asta, intreb uitandu-ma urat la el. Cu un logodnic ca Angelo care o turmenteaza de ani buni? Cand a fost Amira in siguranta vreodata? Cand a fugit de acasa cu acel ... baiat, a fost in siguranta? Daca nu ajungeam devreme acolo, nu doar tipul ar fi avut un glont in cap. Si totul a fost din cauza preamăritului vostru tata, care nu putea renunta la o " proprietate " , zic gesticuland din degete, asa ca a anuntat toata lumea interlopa oferind un preț bănos ca sa o recupereze, ca si cum ar fi un animalut pierdut. Mai lasa-ma dracu cu " siguranta " pe care Vincent a oferit-o pentru ca e o mare minciuna.

— Eu... eu, nu stiu ce sa mai zic.

    Lacrimile ii înțeapă ochii. E clar ca ține mult la sora lui, dar a fost inconstient atat de mult timp legat de ce se intampla in jurul lui. A fost spalat pe creier cu minciuni, cu ordine primite fara explicatii, ca un angajat. Nu ca un membru al familiei. Asta ma duce cu gandul la unchiul meu..

— O pot proteja.

— Eu... eu voiam sa o iau cu mine, zice soptind. O sa ma casatoresc curand si voi scapa de lumea asta, voi pleca departe cu viitoarea mea sotie, undeva unde tata nu va pune piciorul niciodata, zice ridicandu-si privirea. Stiu ca nu ar trebui sa-ti zic astea. Dar, voiam sa o iau cu mine, Oswald, spune bâlmăjind, nefiind foarte coerent in dicție, abtinandu-se sa nu planga. Dar ea s-a gandit la siguranta mea, stiind ca tata nu va renunta usor la renumele pe care ea l-a adus familiei, fiind catalogata un " rubin", dar ea mereu i-a pus pe altii pe primul loc, oricat ar avea ea de suferit. A participat toată viața la concursuri stupide de frumusețe, modeling și alte rahaturi. Surorile mele n-au avut niciodată un cuvânt de spus. Nu cunosc pe cineva cu o inima atat de buna ca Amira. Deci te rog... Maverick, ai grija de ea, indiferent de ce se va intampla. Daca mai esti acolo, sper ca vei face ce este corect, spune trist, privind in gol.

— Ai cuvantul meu, zic serios, menținându-i privirea. Nu as rani-o niciodata.

— Ar trebui sa pui ceva pe, zice aratand cu degetul spre sangele care-mi curgea pe degete.

— Rahat, zic aruncand o privire, uitasem de asta.

Frederico zambeste si apoi se indeparteaza, mergand spre scari. Ma întreb oare, cand voi coborî voi fi intampinat de pistoale sau de vorbe?

Viciul meu Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum