Razele soarelui care pătrund printre perdele ma fac să strâmb din nas.Deschid usor ochii si vad ca în camera mai roieste doar aerul.Ma întreb unde sunt fetele.Ma ridic din pat,schiopatand putin din cauza gleznei.Cobor,asa în pijama cum sunt,la parter.Deodată simt miros de...clătite.Mmm...Stai putin!Clatite?!IHAAA!DIII CALUT!...Au...Au..AU!IMI URASC GLEZNA!Intru in bucătărie,unde fetele ma asteptau la masa.
-'Neata!spun eu frecandu-ma la ochi si căsand,după care le fac cu mana
-Buna dimineata,Luca!Imi spune Caily zambitoare
-Neata,fato!imi zice Michaella
-Hei!imi zice Annabella
-Simt miros de clatite.am zis
-Ah,pai,eu le-am facut!imi spune Annabella tare mandra
-Sunt cumva cu Nutella?am intrebat
-Da,de ce?
-DADETI-VA LA O PARTE!EU PRIMA!am tipat si am dus o mana in spate si una in fata stiti voi cum fac supereroii in fine v-ati prins voi
M-am pus prima la masa si am inceput sa mananc ca o canibala venita din jungla care a vazit pentru prima oara mancare si dupa vrea sa mearga la o intalnire cu o maimuta.
-Luca.ma striga Annabella
-Mm?ii spun cu gura plina
-Sigur nu esti insarcinata?
Am scuipat TOATA mancarea pe fata EI si m-am ridicat.
-Termina o data cu asta!Incepi sa ma enervezi!Si stii cum fac cand ma enervez!am spus raspicat.
-Ok,ok,femeie!mi-a raspuns
-De ce mama sfantului pinguin mi se intampla mie asta?am spus in soapta,sau mai mult ca un expirat
-Ihh,iac,oribil.a spus Annabella in timp ce isi scotea mancarea din par
-Stai sa te ajut.am spus chicotind si zambind luand un prosop si scotandu-i clatitele din par
Dupa ce am curatat-o pe Annabella m-am dus la etaj in camera mea.Am vazut ecranul telefonului deschis.Se pare ca m-a apelat cineva.Mi s-a parut mie ca aud ceva de la parter.In fine.Il iau de pe noptiera si vad ca m-a sunat mama.O apelez dar nu imi raspunde.Probabil e ocupata.L-am pus inapoi pe noptiera si m-am indreptat spre dulap.Cr sa iau,ce sa iau.Asta-i intrebarea.Ma simt caWilliam Shakespear (sper ca am scris ca lumea).Pana la urma m-am decis sa iau ceva comod daca tot merg sa imi verific glezna.
Deci m-am decis sa port:un tricou alb cu dungi subtiri negre pe care l-am pus intr-un colt in pantaloni ,niste blugi albastru deschis rupti iar in picioare mi-am luat niste tenisi mai vechi si prafuiti.Parul mi l-am lasat liber pe spate.
Am coborat la fete.
-Mergem?am intrebat
-Da.au zis fetele in cor
-Deci ne asteapta gen 2 re de mers?am spus
-Da.Doua ore de plictiseala totala.a zis Michaella rotindu-si capul
-Dar stiu eu..a zis Annabella
-Taci,Annabella.am zis
-Da,fato.Oamenii inteligenti incearca sa gandeasca aici.a zis Michaella avand o mana pusa pe barbie in stilul ganditorului si cu cealalta aratand spre mine
-Dar stiu o scurtatura!a zis Annabella
-Annabella nu am chef sa aud aberatii despre unicorni si...scurtatura ai spus?am zis interesata
-Duuh.Apropo.Poti sa imi zici mie orice,despre Harry poti sa fi obraznica,DAR CAND VINE VORBA DESPRE UNICORNII MEI NU POTI SA FI REA,PRICEPUT?!imi tipa Annabella in ureche
-Ok,ok.Vrei sa am si eu unul sa fim chit?ii zic
-Da,merci.
-Ok.Annabella el e unicornul meu,Prajitura.Prajitura,ea e Annabella.Prajitura are freza de prajitura si...isi doreste sa aiba picioare din spaghetti.Sfarsit.
-Haide Spagheta.Du-te la Prajitura.Gata.Suntem bine.
-Perfect...
-Asa,putem sa o luam prin padure SAU sa o luam pe drumul care trece pe langa casa aia bantuita.a zis Annabella
-C-Casa bantuita?a intrebat Caily speriata
-Da!Nu stii de ea?a intrebat-o Annabella pe Caily
-Nu...a zis Caily
-Stai linistita,fato!Nu e nimic acolo.Serios,am fost pe drumul ala de un milion de ori si u se intampla nimic,stai linistita.Relaxeaza-te!a zis Michaella batand-o pe Caily pe spate
-O-Ok...a zis Caily
-Deci pe unde o sa o luam?am intrebat
-Padure,casa bantuita,padure,casa bantuita,padure...casa bantuita.a zis Caily masurand lucrurile pozitive si cele negative
-Eu zic sa mergem pe la casa aia bantuita.Nu-am-chef de padure.Serios.am zis
-Sunt cu tine fato!Bate palma!Uuh!a zis Michaella batand palma cu mine
-Eu cat sunt cu voi nu imi e frica.Daca se intampla ceva,tot ce trebuie sa fac e sa fug mai repede ca Annabella.a zis Caily aratand spre Annabella
-Hei!...Eh,asa e dar totusi hei!a zis Annabella
-Dar cel mai repede scapa Luca.Asta-i clar.a zis Caily
-Dar de ce neaparat eu?am intrebat-o
-Tu alergi cdel mai rapid.Stii doar ca esti in echipa de atletism a scolii.mi-a zis Caily
-Si?Ce-i cu asta?a zis
-Pai daca suntem atacate sa zicem de fantome...a zis Caily
-Da' i-a stai un pic!Unde ne credem?In Outlast?am zis
-Out-ce?a intrebat Annabella
-Se vede ca nu le aveti cu gameing-ul.am zis
-Asta asa-i.a zis Annabella dand din cap afirmativ
-Hai odata.am zis luand-o la drum
Am plecat din fata casei mele si am luat-o pe un drum laturalnic care ducea spre casa batuita.Eu sincera sa fiu nu stiu ce e atat de infricosator la ea.Adica,ce naiba e doar n iste panza de paianjen si niste geamuri sparte de nataraii aia de copii de pe Strada 5.Adica,serios acuma.
Am luat-o pe drumul respectiv,iar Caily mai avea putin si facea pe ea de frica.
-Poti sa te calmezi un pic?a intrebat-o Michaella pe Caily destul de nervoasa
-N-Nu...a zis Caily uitandu-se in jur si tremurand
-Boo!a zis Annabella speriind-o de moarte pe Caily
-AAA!a tipat Caily
-Ha ha ha!Speriatul,mereu amuzant.
-N-Nu-i amuzant.a zis ea
-He he.Hai.Sa mergem.Incepe sa ma cam doara glezna.am zis eu luand-o inainte
-Bine...spun ele in cor
P.S.Scuzati greselile si capitolul fara culoare.
