My beloved ghost/J.JK

Răpirea

Jungkook pov...

-Trezește-te Kook!Mă strigă bunica ca să mă trezesc
-Încă 5 minute mami.
-Kook!Spune și mă zguduie.
Mi-am deschis ochii ușor și am văzut-o pe bunica cum stă în fața mea cu mâinile la piept.
-Hai te rog să cobori la micul dejun.
-Bine.
Mă ridic din pat dar o amețeală mă cuprinde dintr-o dată așa că mă așez din nou pe pat și pun mâinile pe cap.
-Kook ești în regulă?Zice cu o voce îngrijorată.
-Sunt bine bunico,nu îți face griji pentru mine.
-Ce prostuț ești Kook,cum să nu mă îngrijoresc de propriu meu copil?
-Dar.....
-Nici un dar,acum hai sus și te spală după cobori la masă.Zice și iese din dormitor.
Uneori se comportă ca o mamă cu mine, pentru ei nu contează că am 20 de ani tot sunt un copil mic pentru ei.
Mă ridic din pat și mă îndrept spre baie ca să îmi fac un duș rapid,intru și încep să mă spăl,după am ieșit din duș îmi iau un prosop și îl înfășor în jurul taliei și încep să îmi fac rutina de dimineață.
Ies din baie,mă duc spre dulap îl deschid și îmi iau un tricou negru și o pereche de pantaloni de trening scurți negri,mă îmbrac cu ele și cobor scările până jos unde îi văd pe bunici la masă cum vorbesc.
-Neața!Zic și mă pun pe un scaun lângă bunica.
-Neața!
-Cum ai dormit?Mă întreabă bunicu.
-Am dormit bine.Mint eu.
-Sigur?Mă întreabă de data aceasta bunica.
-Sigur.
-Ce vrei să mănânci?
-Nimic,mă duc puțin până la magazin.Zic și mă ridic de la masă
-Bine,să ai grijă de tine.
-O să am,vreți ceva?
-Eu nu vreau nimic,David?
-Nici eu nu vreau nimic.
-Bine,mă întorc repede.
Spun și mă duc pe hol și mă încalț cu o pereche de adidași negri, îmi iau portofelul de pe masă și îmi iau pe mine o jachetă de piele neagră și ies din apartament...
Acum sunt în drum spre magazin,merg ce merg până ce ajung la un magazin alimentar întru înăuntru și încep să caut ceva dulce,văd pe un raft o cutie de fursecuri așa că am luat-o în mână și mă îndrept spre casa de marcat.
-Bună ziua!Mă salută o vânzătoare mai în vârstă.
-Bună ziua,cât mă costă cutia asta?
-Face 25.
-Poftiți.
-Mulțumesc.
-La revedere.Zic și ies din magazin dar când să ies mă prinde cineva de încheietura mâinii mă întorc să văd cine e,în fața mea stă un bărbat înalt bine făcut și cred că are în jur de 45 sau 50 de ani.
-Vă pot ajuta cu ceva?
-Da.
-Cu ce?
-Să-mi dai numărul tău de telefon.
-Poftim?Nu.
-De ce?
-Pentru că nu vă cunosc și...
-Băieți,luați-l!Spune și în spatele lui apar doi bărbați în jur de 30,40 de ani îmbrăcați în negru în care se apropie de mine iar eu mă dau mai în spate până când ajung să mă lipesc de un perete de pe o alee pustie.
-Vă rog lăsați-mă.
-Tu vino cu noi.
-Nu.
În câteva secunde am simțit cum mă ia unu pe umăr și mă duce în fața șefului lor.
-Duceți-l în dubă și dacă vrea să scape îl legați,ați înțeles?
-Am înțeles.Spun amândoi în cor.
-Eu mă duc puțin până la bunici lui.
Când am auzit cuvântul,,bunici''am început să mă zbat.
-Vă rog!
-Ce mă rogi?
-Sunt singuri mei bunici.
-Nu mă interesează.Luați-l.Zice și pleacă de lângă noi.
-Vă rog!Nu!Zic plângând.
-Mai taci!Spune unu dintre bărbați.
Mă aruncă în spatele dubei și când vrea să închidă ușa,eu am ieșit repede din dubă dar când să merg doi pași mă prinde unu de mână și mă aruncă din nou în dubă.
-Stai aici!Spune și se urcă și mă cuprinde mâinile.
-Caută o sfoară sau ceva ca să-l leg.
-Am înțeles.Zice și se duce să caute o bucată de sfoară.
-Am găsit-o.
-Dă-mi-o.Spune și ia sfoara din mâna lui și mă leagă cu ia de mâini.
-Du-te și păzește duba.
-Am înțeles.Spune și coboară din vehicul.
-Bun,acum ce zici să ne jucăm puțin?
-Lasă-mă,pedofilule!
-Ce ai zis?Spune și imediat îmi dă o palmă peste obraz.
-Ascultă bine copile să nu vorbești așa cu șeful meu,ai înțeles?!!
-D-da.
-Bun acum...
-Alex.
-Ce vrei?Nu vezi că am puțină treabă?
-Scuze dar ma anunțat șefu că vine acum.
-Atât de repede?
-Da,hai leagă-l.
-L-am legat.
-Trebuie și de picioare și la gură.
-Ok...Spune și ia o bucată de bandă adezivă cam groasă și mi-o leagă cu ia la gură și de picioare până la glezne.
-Băieți sunteți gata?Spune după ce a intrat în vehicul.
-Da,șefu.
-Bun,atunci pornește.
-Imediat.Zice și pornește motorul și plecăm.
Nu știu de ce m-au răpit,nu am făcut rău nimănui doar vroiam să cumpăr o cutie de fursecuri.
-Când ajungem acasă,ce o să facem cu el?
-Nu mă întreba pe mine,întreabă-l pe șefu.
-Șefu?
-Da?
-Ce facem cu el când ajungem acasă?
-O să vedeți acasă.
-Ok...
Nu înțeleg ce zic deoarece vorbesc în altă limbă.
-Băiete cum te numești?Zice după ce îmi ia banda adeziva de la gură.
-Lăsați-mă în pace!Vorbesc în coreeană ca să nu mă înțeleagă ce spun.
-Șefule,ăsta nu vrea să vorbească.
-Și vorbește în altă limbă.Spune celălalt.
-Ce limbă vorbește?
-Nu știu,cred că coreeană?
-Știu eu puțină coreeană dar o să vorbesc cu el acasă.
A few hours later
Am ajuns la un aeroport din Seul,a parcat mașina,s-au dat jos din mașină și unu a deschis ușa din spatele dubei și când vrea să mă prindă de picioare am început să mă zbat ca să mă eliberez de astea de pe mine dar nu prea reușesc.
-Stai potolit!!Spune de data aceasta șeful lor dar în limba mea.
-Hai să mergem să nu pierdem timp.
-Am înțeles.Zice și mă ia pe sus și ne îndreptăm spre un avion privat,ne urcăm în el si după ce am intrat înăuntru mă pune pe un pat și mă leagă de el.
Când vreau să zic ceva am simțit cum avionul zboară.

*Personaje*

Jeon Jungkook:20 de ani.

Julia(Bunica lui kook):68 de ani.

David(Bunicu lui kook):69 de ani.

Pe parcursul povești o să mai apară personaje

Va continua

Dacă vedeți greșeli gramaticale sau de exprimare treceți peste,sper să vă placă povestea.