Meet a Vampire

Si incepe..

Era miezul noptii. Ai mei nu erau acasa, iar menajera dormea dusa. Eu si sor'mea duceam o lupta ca-n ring. 

--Dispari din fata mea! 

--Sara! nu te mai exterioriza in halul asta..daca nu-mi stricai mie calculatorul, acum aveam fiecare cate unul.

--Mi-am cerut scuze, tata a zis ca-ti va cumpara unul nou!

--Da, iar pana atunci il folosesc pe al tau!

Se parea ca isi dorea din tot sufletul sa intre pe calculator, iar eu banuiam ca vroia sa vorbeasca cu cineva, suta in suta un baiat..asa ca am lasat de la mine si i-am dat calculatorul.

--Multumesc!

--Da da !

Am ramas la ea in camera, eu uitandu-ma la TV, iar ea chat-uind. Deodata, un zgomot teribil se aude de afara. Sara aproape ca nici nu l-a auzit si si-a continuat convorbirile, dar eu fiind o pisica speriata, m-am panicat. Am rugat-o sa mearga cu mine sa verificam. Bantuiam amandoua prin intuneric, ne era frica si sa aprindem lumina. 

Se parea ca se aude de la casa lui Liam . Erau ca niste gemete si parca cineva ducea o lupsa pe cinste. Din casa nu vedeam prea bine, asa ca am iesit pe terasa. Nu mai vazusem in viata mea o femeia care sa se lupte in halul acela si sa aiba o astfel de forta. Mama lui Liam tinea piept unui om mult mai mare decat ea. Sara, speriata a zbughit-o in casa. Eu ramasesem uimita de ceea ce se petrece. 

Deodata, Liam sare de pe casa fix peste omul respectiv. A fost momentul cand o liniste de mormand s-a asternut. De frica ma intrat in casa, incercand sa uit ce-am vazut din moment ce nu era treaba mea. 

 A doua zi, m-am trezit foarte obosita si cel mai probabil putin iritata. Noaptea trecuta fusese un cosmar. N.am inchis un ochi gandindu-ma la ce-am vazut. Dar mi-am promis, nu ma voi baga intreburile lor..mai ales ca liam nici nu merita interesul!

In situatia in care eram, fix de mutrele surorii mele aveam chef si de glumele ei fara noima. Merg in bucatarie unde aveam micul dejund pregatit. Clatite cu unt de arahide, desertul meu preferat. Era ciudat, parca nici de acele clatite nu m-am bucurat ca de obicei. Din fericire, soramea lipsea.

Era sambata dimineata, ziua mea preferata, soarele dogorea puternic, iar eu am iesit pe terasa. L-am zarit pe Liam in casa, privind din spatele perdelei, dar cand si-a dat seama ca l-am vazut s-a dat in spate. Chiar atunci, la poarta a aparut un Porche. Din el coboara o tipa subtirica, nu foarte inalta, cu un par negru intens. Liam coboara din casa si o ia in brate. Mi-a picat fata, da, chiar mi-a picat. Un sentiment neplacut m-a cuprins. Nu stiam de unde a venit asta, probabil ma simteam atrasa de faptul ca era tacut, diferit si timid intr-un mod placut, iar dorinta de a-l descoperi se instalase in mine. Se pare ca nu la mine se uita pe fereastra, ci astepta ca respectiva sa ajunga.

Se parea ca nu era apropiata doar de Liam, ci si de familia lui. Parintii lui Liam s-au bucurat foarte mult ca au vazut-o, iar cel mai puternic sentiment de dezamagire m-a cuprins cand si-a dat bagajele jos din masina, se parea ca va ramane o vreme.

Cateva ore mai tarziu

--Abbey, te rog du-te la magazin, trebuie sa-mi cumperi niste fructe. mi-a spus Marga

--Imediat.

Am iesit din curte, si chiar atunci Liam cu acea fata au iasit si ei, intreptandu-se spre masina lui.

--Buna, Abbey! ce faci?

--Buna, merg la magatin, tu?

--Ii arat lui Charise, sora mea,  imprejurimile!

--Buna! Cherise- incantata!

--Abbey, de asemenea!

Am rasuflat usurata. Parca mi s-a luat o piatra de pe inima. Dar..ce vorbesc eu aici..si daca era prietena lui ce?! Erau draguti amandoi, si nu-mi pasa!