Prolog

11 3 0
                                    


***

—  Bine ați venit dragi studenți! Mă numesc Faeryn, iar eu voi fi ghidul vostru în turul noului vostru cămin, cuvintele doamnei din fața lor răsunau cu forță în sala de mari proporții. Pereții săi erau înalți, cu coloane care susțineau tavanul și arcade înalte. Aveau multe scări care duceau în direcții diferite, iar de jos putea vedea oamenii cum trec deasupra lui în viteză.

Sala era destul de întunecată, câteva torțe de mărimi ciudat de mari luminau sala, dar nu îndeajuns încât să lovească și cele mai depărtate colțuri care roiau de un întuneric aproape solid. Pe pereții înalți de afla artă. Erau portretizați eroi a veacurilor trecute care ridicau sabia spre oponentul lor. Pe chip li se putea citii furia și devotamentul lor față de imperiu. Au fost îndeajuns de curajoși pentru a-și da viața pe tavă familiei regale.

Era de-a dreptul uluit de frumusețea acestui loc despre care auzise doar zvonuri, odată ce intrai in academia aflată în regatul Malluros, oricine știa că nu există cale de întoarcere. Aceasta se află la marginea regatului, undeva într-o pădure care o înconjura ca o barieră protectoare de cele regele. De aici se iasă fie mort, sau victorios. Era departe de cele mai cunoscute orașe tocmai din pricina ocupației lor. 

Academia era făcută special pentru tinerii de rang înalt care doreau să devina valyry, niște vânători puternici cărora li se dădea voie sa părăsească regatul spre alte lumi necunoscute de nimeni care a trăit până acum.

— Cât crezi ca mai vorbește baba asta cu noi? o întrebare răsună în urechile tânărului brunet care fusese până atunci prea prea distras ca să fie atent la doamna în vârsta care încă vorbea. Poate trebuia să fie și el atent, însă oricât încerca gândul sau zbura tot altundeva. Sau mai bine spus, la altcineva.

Clipi des pentru a își alunga din minte amintirea care îl bântuia. Își întoarse privirea curios către persoana care îi puse o întrebase mai devreme. Privea deja obosit în jur parcă căutând pe cineva anume. Lumina aceea ciudată arunca umbre distorsionate pe chipurile pictate pe pereți făcând să pară că picturile prind viață.

—  Nu am nicio idee, răspunse mohorât ridicând din umeri mai mult pentru el. Atenția sa brusc se aprinse când din gloata de tineri se auzise o întrebare stinsă.

— Se zvonește că cel mai bun student poate primii ceea ce își dorește cel mai mult, oare este aievea?

Doamna în vârstă privea cu atenție încercând parcă să citească pe buze murmurul băiatului slab. Oh, dar brunetul auzii perfect, iar atenția sa devenise tot mai mare cu cât mai multe minute treceau. Pentru asta venise și el, să devină cel mai bun student și să își poată pune acea dorință care îl macină de un an.

—  Aici veți învăța arta uciderii. De-a lungul lunilor veți primii misiuni prin care notele voastre se vor ridica. Să nu vă speriați dragii mei, seniorii vă vor ajuta pe cât pot ei de mult pentru a vă adapta și a înțelege tot ce trebuie să știți. Acum veți fi repartizați în funcție de casa din care faceți parte, zâmbetul ei era prea larg pentru a fi unul real. ,,Nimeni nu zâmbea așa'' își spuse.

Făcea parte din casa Nymyrus și a fost trimis de către familia sa pentru a își dovedii loialitatea față de coroană. Familia sa a fost pusă la îndoială când vărul sau, lord Asael, s-a însurat cu cineva care nu era predestinat lui, iar pentru că nu a fost îndeajuns pentru acesta, a fugit alături de ea în lume cine știe unde. Coroana crede că există un complot din cauza acțiunilor întâmplate, iar toți ochii au fost fixați asupra lor. Iar rolul său era să le demonstreze că se înșală și că familia sa este loială numai coroanei.

—  Casa Cahyr, Locus, Alastor și casa Klys sunteți repartizați în aripa de est...

La o privire trecătoare realiză că tânărul de lângă el purta blazonul casei Azz. Erau bine cunoscuți pentru afacerile lor din portul Byornus. Iar pe lângă asta, părul lor nisipos îi dădeau de gol oriunde călătoreau.

Doamna în vârsta părea că face parte din casa Cahyr și a fost aleasă special pentru acest post. Lady de Cahyr avea un ton suav al vocii care îndulcea cuvintele și a te convinge că asta este ceea ce ți-ai dorit întreaga viață. Pentru tânărul brunet era ocazia perfecta de a își demonstra puterea față de familia sa și a primii acea dorință datorită implicării sale ca student. Era al doilea fiu al familiei Nymyrus. Asta era singura sa șansă să arate de ceea ce este în stare.

În spatele femeii se întindea de la tavan până aproape de podea blazonul din pânză al academiei, doi corbi care privesc în aceeași direcție, spre inima arzătoare din mijlocul lor, cei doi corbi privesc parcă triști spre inima aceea.

—   Casa Mypos, Nedar, și Caryos sunteți repartizați în aripa de vest, vocea femeii de aude pe fundal ca un tunet în văzduhul ploios.

—   Ești din casa Nymyrus, semnală tânărul cu par cârlionțat nisipiu de lângă el, privirea sa spunea clar că nu voia să vorbească în acel loc și cu el despre asta.

Din bun simț însă, beunetul aprobă din cap lent analizându-l din cap până în picioare subtil.

—   Casa Hadyon, Azz și Nymyrus sunteți repartizați în aripa de nord, la auzul numelui său, brunetul
Athan își ridicase capul pentru a vedea cu cine are să locuiască sub același acoperiș o perioadă foarte îndelungată de timp. Nu auzise de casa Hadyon, cel mai probabil sunt o familie care și-au câștigat recent locul în societatea înaltă.

Un chip ușor gălbui îi atrase atenția alături de blazonul său cusut pe întreg spatele. Acesta se întoarse lent simțind că este privit. Cu o mână începu să-și strângă părul roșu în timp ce analiza mulțimea de oameni din jurul său. Odată ce părul i-a fost îndepărtat, fața sa se vedea mult mai clar alături de ochii săi căprui. Un număr se întrevedea prin gulerul hainei sale, îngustându-și ochii, Athan văzuse numărul unu scrijelit pe gâtul acestuia cu ceva ascuțit de îndată ce cicatricea era atât de adâncă. Era un tânăr misterios. Simțea ceva ciudat, ceva necurat din partea acestui tânăr, dar nu reușea să își dea seama ce. ,,Excelent' își spuse în gând sarcastic fără a se da de gol mulțimii din jurul său. Fiecare încerca să își găsească locul.

Hello my dear readers!

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Hello my dear readers!

Am venit în forță cu o nouă carte care sunt sigura ca o să vă placă mult. Deci nu vă sfiiți să vă lăsați părerea în comentarii fiindcă sunt curioasă ce credeți că se întâmplă mai departe.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Oct 03 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Inimă de corb Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum