• Maverick
— Hmm, esti un barbat greu de gasit, spun nepasator, cu-o mana in gol, asezandu-ma pe scaunul din fața sa.
— Pot spune acelasi lucru, murmura gutural sustinandu-mi privirea.
Mainile ii sunt legate de o bara metalica verticala, stand asezat pe ciment, asta fiind un tratament mai prost decat cel pe care i l-am aplicat lui Angelo. Tinand cont de circumstantele date, barbatul din fata mea facand parte dintr-o organizație fantoma si-ar putea gasi o portita de scapade daca ii dau una.
— Noi doi ne vom distra impreuna, ranjesc privindu-l de sus, impunandu-mi autoritate in fața sa.
— Poti sa ma torturezi, omori, insa de la mine nu scoti nimic, pufneste scuipand sange pe podea.
— Observ ca baietii mei s-au distrat pe cinste zilele astea cu tine, gesticulez nonșalant spre corpul plin de vanatai. Arati ca un sac de box, spun aplecandu-ma. Ai auzit de numele Angelo Garcias?
O licarire in ochii ii e vizibila, insa doar pentru cateva secunde, redevenind rigid. Stiu ca nu voi scoate nimic, insa vreau sa creada ca asta incerc sa fac.
— Nu te obosi sa vorbesti, stiu raspunsul, zambesc fixandu-l in ochi.
Cateva secunde de tacere trec, el privind in gol, deschizand gura sa spuna ceva, insa privirea ii revine pe mine:
— E mort, nu-ti bate capul, zice privind intrarea.
— Bine de stiut, murmur dand sa ma ridic.
— Tie cu ce ti-a gresit? murmura inainte de a ma ridica.
Il privesc cu dezgustul. Dand sa ma intorc, insa amintirile cu roșcata imi trec ca un fulger prin fața ochilor. Modul in care sclipirea din ochi i se stingea, am simtit ca si cum inima mi se strangea intr-un ghem, iar ace o strapungeau in timp ce strigam dupa echipa mea din toti rărunchii.
— Amira Guerra, murmur intorcandu-mi putin capul incat sa ii vad privirea.
Fața ii cade devenind palida, iar maxilarul ii e inclestat. Am ruinat orice conversatie pe care as mai fi putut-o avea, insa cand e vorba de ea.. gura mi-o ia pe dinainte. Iar jegul asta a incercat sa puna labele pe ea.
Trantesc usa, indreptandu-ma spre etaj. Noaptea e lunga, iar eu mai am o lista lunga de indeplinit. Chiar daca mi-o fac cu mana mea, alegand sa-mi umplu programul ziua si noaptea ca sa evit sa ma intalnesc cu ea. Stiu ca umbla plin casa cu Clara, stiu ca in mintea ei imi sunt adresate numai blesteme, insa oricat as incerca nu pot uita privirea ei. Modul in care durerea i se putea citii in ochi, a fost ultima picatura. Aleg sa o evit pentru ca stiu... simt undeva adanc in mine ca ma va roade pe dinauntru respingerea ei, insa e inevitabil.
Urc la etajul doi, oprindu-ma in fața camerei ei. Stau cateva secunde, ascultand serialele coreene rasunand din interior. Respir adanc, bocanind o data, insa fara raspuns. Deschid usa incet, analizez incaperea, insa privirea imi pica pe un corp firav ghemuit in pat sub o patura subtire verde. Corpul imi face un pas instinctiv, insa ma blochez cateva secunde.
Nu am ce cauta aici, imi repet in minte de nenumarate ori, din pacate, asta nu e prima noapte cand o vizitez. Mereu vin la ore tarzii, mereu aud zgomote, tipete venind din camera ei, stiu ca are cosmaruri. Ma trezesc cu mine stand in unele nopti in fața ușii ei, vrand sa o calmez, insa ceva ma opreste cand trebuie sa apas cleanta.
E ca un zid din titan, indestructibil. E respingerea pe care o evit, insa stiu ca mi-ar trage un glont in cap daca ar putea.
Pasesc rapid si silentios spre noptiera, unde se afla telecomanda si apas pe butonul de oprire, insa o voce imi distrage atentia, inghetandu-mi sangele in vene:
CITEȘTI
Viciul meu ( in curs de editare)
Romantik*** L-am cunoscut pe diavol. Este un bărbat elegant, șarmant și cu sânge rece, care-și petrece eternitatea inspirând frică în stânga și-n dreapta, întruchipând un zeu, bântuind pământul. Nu credeam că voi fi capabilă să mă îndrăgostesc...
