Capitolul 2

26 2 0
                                    

Am deschis entuziasmată telefonul și am intrat la mesaje.

-"Ce faci? - Chris"    pe faţa mea a apărut un zâmbet și brusc fetele se uitau la mine. Cel mai probabil eram roșie ca racul, prea multă atenţie asupra mea. Decid să ignor întrebările prostești ale fetelor și îi răspund la mesaj.

-'"Bine, tu ?"   îi trimit mesajul dupa câteva minute. Nu am stat mult și primesc un alt mesaj.

-"Bine. Vrei să ieșim diseară puţin pe afară?"    îmi spune și simt cum mă înroșesc iară.

-Cu cine vorbești Carla ?   Mă întreabă pe un ton curios Ana.

-Cu Chris.    Îi spun indiferentă adăugând un scurt zâmbet. Pe dinăuntru eram cea mai fericită, dar clar nu voiam să afle fetele că mă simt așa cum mă simt din cauza unui necunoscut.

-Și ce îţi spune de ești așa fericită?   Mă întreabă iar Ana. Fără ezitare i-am spus că Chris vrea să ieșim diseară. Fără să stea și ea pe gânduri a spus direct să ies, să stăm amândoi în parcul internatului să vorbim. Îmi doream mult asta, până și profa a fost de acord, bine, cu condiţia să mai vină cineva cu mine.

-"Da, putem sta în incinta internatului. La ce oră? "  îi raspund la mesaj. Stau cât stau, mai facem niște poze de grup și telefonul iar vibrează.

-"La 22:00 îmi  termin programul. E bine la 22:30?"   practic când am citit mesajul mi-a picat faţa. Era o oră destul de târzie și în mod normal trebuia să ma odihnesc pentru spectacolul de mâine.

-"Da, e ok. Ne vedem atunci"   îi spun după care primesc un mesaj în care scrie "ok".  Am mers cu fetele prin marele parcul pe care ni-l recomandase și am făcut o groază de poze în diferite ipostaze. Ne-am oprit și ne-am cumpărat  îngheţată după care am fugit direct la internat să luăm cina. E ora 21:00. Am căutat prin bagaj ceva de îmbrăcat, dar normal, nimic nu mi se părea potrivit. Am luat o valiză mare cu haine pe degeaba, nu-mi plăcea absolut nimic. Am ajuns la concluzia să îmi iau un maiou și o pereche de jeansi. Am mers la baie, am făcut un duș, m-am spălat pe dinţi și m-am îmbrăcat. M-am dat cu rimel și părul l-am lasat desprins de-alungul spatelui. Telefonul a început să sune. M-am grăbit să îl iau și am răspuns. Era el.

-Da.  Spun cât de calmă am putut.

-Ce faci ?    Mă întreabă și am început să zâmbesc când i-am auzit vocea.

-Bine, tu ?    Îi raspund și mă uit pe geam după el.

-Acum am ajuns. Sunt în faţa internatului cu verișorul meu.   Când am auzit că mai îi cineva cu el mi-a căzut faţa. Puii mei nu putea să vină singur? Nu îi făceam absolut nimic. Dar stai, și fetele o să fie cu mine, fetele cu vărul lui o să stea pe o bancă și noi doi pe alta.

-Ok. Acum venim și noi.    Îi spun și le fac semn la cele doua fete.

-E o problemă, poarta internatul e închisă , dar nu contează, sărim gardul.     Am început să râd la telefon dar mi-am continuat drumul. Am ajuns la ușa de la parter și ce să vezi ? Ușa îi încuiată.  Am urcat înapoi scările și am încercat să ieșim pe altă ușa.  Aceași soartă, ușa încuiată. Am zis să mai încercăm și am mai găsit o ușă. În momentul acela mă simţem cea mai ghinionistă, cea de-a treia ușa e încuiată.  Trăgeam de ușă si un bărbat, adică paznicul, vine și strigă la noi să urcăm scările și să mergem în camerele noastre. Momentul acela era cel mai penibil, a venit să mă vadă și eu nu pot  ieși din nenorocitul ăsta de internat. L-am sunat și i-am spus ce se întâmplase și am stabilit să ne vedem mâine la spectacol. Am intrat în cameră, mi-am luat pijamalele pe  mine, un șerveţel umed să mă demachez și m-am aruncat direct în pat.

-Ce s-o întâmplat? Nu o mai venit băiatul ?     Întreabă Clarissa pe un ton de amuzament.

-Ba o venit, doar că toate ușile sunt închise și nu putem ieși.    Îi spun și îi vad faţa amuzată.  Doamne cât pot să o urăsc pe tipa asta. Până pe la 00:00 am continuat să vorbim prin sms-uri, am discutat despre diverse  lucruri, despre  noi. Oboseala a pus stăpânire pe mine și am decis să mă culc.

Another loveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum