democrație intelgineță

1 1 0
                                    

Eu muncesc din greu pentru as fi facuși, pentru a retrage cu greu sacul de rechizite, merg din greu cu talpile atinse de pantofi pe jos spre drumul cald ca sahara spre educatia publica a prizonieriilor dingrei cumsecade ca mine, urc acele 3 etaje inspaimantatuare care ma face sa ma retrag si sa fac toti cei 2000 de pasi inapoi spre locul unde imi da un acoperis sus spre capul meu , casa.
Cand am ajuns, in patul moale, atingeam cu talpile (inca odata) pe podeaua cea rece, incercand sa ajung in patul imparatesc, cand am ajuns, am inceput sa am anxietate si simtul gol de depresie, ma facut sa realizez, ca este de la timpul prizonieriilor, adica scoala, nu are tulpine apropiate cu mine, sunt lacoma la scoala, am pretentii uriase.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 31 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

ScoalaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum