Amândoi pe vecie

Capitolul 24

După tot ce s-a întâmplat ieri, a fost un lucru de care nu m-am mai lovit vreodată.
Drake nu era dormitor și eu eram pe balcon.
Ningea... Totul era liniștit acum...
Astăzi este 24 decembrie.
Noi am venit pe data aceasta, ca să ne facem ajunul aici dar nu simt niciun sentiment ca este crăciun, doar ca ninge.
Simt cum cineva îmi pune o pătură pe umeri și spune:
- Hai înăuntru, trebuie să îți dau ceva.
Mă întorc încet și intru înapoi în dormitor si închis ușa de la balcon.
Drake se apropie spre mine cu ceva în mână.
Mă uit la el confuză un pic și apoi îmi arată ce avea în mână.
Avea o cutie roșie și când o deschide, înăuntru se afla un colier frumos, simplu dar special pentru mine.
Avea o cruce și spune.
- Pentru ca Dumnezeu mi te-a arătat și ne-a pus împreună, să aibă mereu grijă de tine când nu sunt eu lângă tine și pentru iubirea noastră. Crăciun fericit Ashley!
Mă uit spre el și zâmbeam.
Nimeni nu mi-a mai spus asta vreodată.
- Te iubesc Drake!
Ne uităm unul la altul și îmi pune colierul și apoi îl îmbrățișez.
- Și eu te iubesc Ashley.
Vrem să ne sărutăm scurt dar cineva bate la ușa.
Când Drake deschide ușa, eră Connor.
- Trebuie să discut ceva urgent cu voi doi.
El intră în dormitor și eram puțin confuzi.
- Vreau să îmi spuneți adevărul, sunteți împreună?
Mă uit la Drake și el la mine.
- Nu vă mai uitați așa unul la altul, spuneți odată! Doar ca să știu.
- Da, suntem.
Spune Drake și Connor se uită la mine și spune:
- Cum ai reușit?
- Ce să reușesc?
- Să-l faci să simtă ceva sentimente.
Surâdem și apoi zic:
- La cat ne vedem jos?
- Peste două ore, la ora 19:00
- Bine.
- Bine, vă las, ne vedem jos.
Iese din dormitor și mă uit spre Drake și surâdem.
Îmi place râsul lor.
Are un ras diferit, nu foarte gălăgios.
Doar mă uit la el și el își dă seama și se oprește din ras și apoi zice:
- S-a întâmplat ceva?
- Nu, doar ca îmi place râsul tău.
- Da?
Într-o secundă mă ia și mă gâdilă și încep să rad.
- Eu aș vrea să te aud pe tine mai mult cum razi.
Rad atât de tare încât cred ca mă aud ceilalți dar nu-mi pasă.
Se oprește și stăm frunte în frunte.
- Te iubesc.
Ne sărutăm și ne ridicăm și ne așezăm cu capul pe pernă.
- Unde o să mergem?
- Stăm pe terasă de afară, pe care am închiriat-o doar noi și facem un grătar și ne dăm cadourile.
- Tu mi l-ai dat deja.
- Da.
- Si eu ți-am luat ceva.. nu știu dacă o să îți placa.
- Arată-mi și o să vezi.
Mă ridic și mă duc spre bagajul meu și scot de acolo o cutie medie și înainte să i-o dau îi spun:
- Nu o deschide până nu crezi ca e momentul potrivit pentru noi doi.
Se uita confuz la mine și spune:
- Nu înțeleg.
- O să îți dai seama, te rog, nu o deschide încă.
- O să o deschid când ne căsătorim așa îi bine?
Nu zic nimic și îmi ia cutia din mână și mă sărută pe obraz.
- Orice ar fii nu contează, orice e perfect de la tine.
Îl Sărut pe obraz.

Din perspectiva lui Louis:
Ies din dormitor și dau de Bella.
Mă trage de braț și intrăm înapoi în camera.
- S-a întâmplat ceva Bella?
- Am aflat ceva urgent și trebuie să îți spun.
- Ce e ?
Stă un pic pe gânduri și spune apoi:
- Lângă noi e cazat șeful ala la care am lucrat, care a încercat să mă atingă și nu vreau să dau ochii cu el.
- Îi chiar lângă camera noastră?
- Daa, l-am văzut doar ca el pe mine nu.
Mă uit la ea și era speriată și nu îmi place să o văd așa.
- Nu te ascunde de el, nu o să îți facă nimic, sunt aici.
O iau de mâna ușor și ieșim  din dormitor.
Ajungem jos și vrem să ieșim afară să mergem pe terasă dar cineva mă strigă.
Ne întoarcem și spun:
- Fabrizio?
Simt cum Bella mă strânge de mână.
Mă uit la ea și îmi dau seama din privire.
Era el. Fostul ei șef.
- Ce cauți pe aici Louis?
- Am venit cu băieți să ne petrecem Craciunul  aici.
- Bella?
Doar se uită la el și nu zice nimic.
- Nu te-am mai văzut de 4 ani, ce faci?
- Nimic.
Pleacă afară și tac.
Mă întorc fără să mai zic ceva spre el și ies și eu afară pe terasă.
- Ești okay?
- Nu-mi pot scoate din minte faptul ca a vrut sa ma atingă.
- Nici eu nu am încredere în el și doar un contract mă ține aproape de el.
- Aveți un contract împreună?
Se uita mirată la mine.
- Da cu ceva marfă adusă din Brazilia.
Nu mai zice nimic și mă uit la ea și îi iau mâinile în mâinile mele și spun:
- Contractul se încheie luna viitoare, a fost doar pentru a avut o datorie la mine, nu e nimic oficial.
Văd ca se calmează și apoi mă ia în brațe.
- Înainte  de a merge la restul o să îți dau ceva.
scot din geacă o cutie din catifea si spun:
- Ți-am luat un lucru mic, dar sper să îți placă.
Deschid cutia și era o brățară.
- Un lucru mic? Dar nu trebuia Louis, abia ce am început  sa ne înțelegem.
- L-am cumpărat inainte de cină, voiam sa ți-l dau în seara aia, dar am fost un nesimțit atunci.
Scot brățară și i-o pun.
Era simplă dar cu niște simboluri mici imprimate.
- Îmi place foarte mult și chiar se potrivește marimea.
Îi zâmbesc și ea mie.
- Mulțumesc mult Louis.
Mă îmbrățișează după gât și era să îmi pierd echilibrul dar eu îmi pun o mână după talia ei și după ce ne despărțim din îmbrățișare ne uităm unul la altul.
Mă uit la ea și la buzele ei.
- Louis?!
- Da?
- Sărută-mă odată.
- Nu aici.
Spun râzând și o iau de mână ușor și intrăm înapoi înăuntru.
Ajungem în dormitor și închid ușa și o trag de talie spre mine și ne sărutăm nebunește.
- Și cu restul ce facem?
- Mergem după.
- Vrei așa un cadou de crăciun?
- Dacă tu vrei, pe mine nu mă deranjează.
Surâd și ne sărutăm îmi dau geaca jos și a ei.
- Sigur ești pregătită?
Mă opresc dintr-o dată și ea da din cap ca da și îmi bluză jos și mă pun pe marginea patului și ea se pune în poala mea și ne sărutăm, având mâinile pe talia ei.
- Oricum era și timpul.
Spune și surâd și mă împinge și văd pe spate și ea se pune deasupra mea.
Îi dau jos bluza și vreau să mă ridic dar mă împinge înapoi și mă întreabă:
- Cu câte ai făcut-o?
- Chiar contează? sunt în trecut.
- Eram doar curioasă.
Mă ridic un pic și o iau de talie și o întorc și acum sunt deasupra ei.
- Chiar nu contează, pentru ca nu am pus suflet deloc, dar de data asta sigur voi pune.
Zâmbesc și mă uit la sutienul ei și apoi o sărut pe gât.