Sufletul dragonului

Sa incepem cu inceputul

Să începem cu începutul.
Numele meu este Jasmine Isis Nisha Xandra Johannsen.Stiu, parintii mei au fost foaaaarte inspirați când mi-au ales numele.Și au fost de asemenea foarte inspirați când m-au lăsat la orfelinatul din acest sat blestemat și apoi au plecat în lume.
Deci numele meu de familie nu este defapt numele meu de familie.Soții Johannsen au fost și sunt foarte drăguți cu mine dar nu le-am zis niciodată "mama" sau "tata".Toți cei care mă cunosc îmi spun Jinx(inițialele tuturor numelor mele la un loc).
Satul în care locuiesc se află pe partea "sigură" a pădurii.
Probabil va întrebați ce inseamna "partea sigură a pădurii". Ei bine pe această parte a pădurii trăiesc iepuri,rândunele,veverițe, căprioare,cerbi,lupi,ursi, etc.Și din nou probabil va întrebați cum sunt " siguri" lupii și urșii.Ei bine, probabil nu sunt.Eu și...familia... mea nu am avut niciodată probleme cu nici-un animal sălbatic. Se tem de mine.Nu stiu de ce, dar o fac.
Intr-o seara am rămas să dorm la o colegă iar când tata a venit de dimineața să mă ia mi-a povestit cum un urs aproape a dărâmat usa grajdului.Cand am ajuns în curtea casei prin fata noastră a trecut o vulpe cu o găină în colți. Când m-au văzut a lăsat gaina și a luat-o la sănătoasa. De fiecare dată când nu rămâneam acasă peste noapte gospodăria noastră era atacată ori de ratoni ori de ursi(ca cele ale vecinilor noștri care erau "asaltate" în fiecare noapte).Revenind la ale noastre:pe celelalte părți ale pădurii trăiau elfi,zâne, spiriduși dar și sirene bune și rele (partea rea este ca nu prea poți să le deosebești unele de altele),troli,monștri si animale normale sau mistice cu potențial magic.Acum lupii și urșii vi se par niște biete animaluțe nu-i asa?
Acum probabil va întrebați ce împiedica aceste "creaturi" să treacă pe partea noastră de pădure. L-am intrebat odată pe tata despre asta.
-Umbrele fiarelor.
L-am intrebat ce sunt aceste "Umbre ale fiarelor". Și știți ce mi-a spus?
-Trebuie să te ferești de ei.Sunt mult mai periculoși decât orice fiară!
Am mai încercat să îl trag de limbă,pe el și pe alți, dar se pare ca atunci când nu vor să vorbească....nu vor să vorbească și nu vorbesc.Deviază de la subiect cu o intrebare de genul" Și ce ai mai facut pe la scoala? "și atunci eu prefer să mă retrag cu o scuză care mereu e aceeasi:" Ca tot venii vorba de școală, trebuie să îmi învăț.... Pa!".
Toți oamenii din sat se tem de aceste "Umbre ale fiarelor"deșii din câte am înțeles ei de fapt ne apără. Dar se pare ca le era mult mai frică de creaturile de care suntem apărați.L-am intrebat odată pe profesorul de geografie de ce nu putem să plecăm.Se pare ca suntem ca pe o insula.De jur împrejurul părții noastre de pădure creaturile magice își fac de cap.Deci nu ne este bine aici dar nici nu avem curajul să plecăm.
Altă chestie ciudată în viata mea:de cel puțin două ori pe an ,părinții mă scutesc de la scoala și nu mă lasa să ies din pod.I-am intrebat de câteva ori ce se întâmplă dar de fiecare dată se uitau la mine de parcă aș fi spus ca am pus o făclie aprinsă pe căpițele de fân ale vecinului, deci de ceva timp am renunțat la a mai pune întrebări și am hotărât să trec direct la acțiune. Și așa am și făcut.
Și apoi știți ce s-a întâmplat?Mi-am dat naibii gândirea asta a mea inteligenta.