- Da ,mamă! (se auzi un sunet slab dintr o cameră unde urla muzica)
-Coboară te rog să ma ajuiţi la treabă,Bia nu stâ de loc cuminte si nu ma descurc.
Se aude uşa de la o cameră trântită si se aud nişte sărituri pe scări .
-Ari ,vrei te rog să nu te mai comporţi ca un copil răsfăţat,m-am saturat de atitudinea asta a ta .
-Da ,mama !(in gândul meu ai murit de trei ori),cu ce naiba să te ajut ?
-Şterge pe jos te rog.
Merg nervoasa ,iau mopul ,uscat si incep sa il flutur pe jos ,mama observa .
-Ari !strigă repetat ,dar fară niciun răspuns după care simt o bătaie pe umăr .
-Da,mamă ,ce vrei ?
-Pe jos se sterge cu apa ,si dă castile alea mai încet că strig la tine ca o disperata si nu ma auzi.
Imi bag iar căştile in urechi la maxim si merg sa iau apa in galeata mopului ,prima data inmoi mopul iar dupa ce ma chinui sa il storc ,iau galeata si o vars pe gresie dupa care plec ,trecând pe lângă mama i am spus că am terminat şi că merg în cameră .Îmi închid uşa şi pornesc muzica .
Am stat ore întregi în camera mea şi am ascultat muzică,mama a bătut la uşă de câteva ori dar mă gândeam că la un moment dat se v-a plictisi să bată aşa că nu am deschis uşa.La pauza dintre două melodii o aud pe Bia ,sora mea de un an că plânge ,opresc muzica şi cobor să văd ce a păţit .Bia era în fund ,în sufragerie iar mama stătea lângă ea şi plângea .
-Ce naiba aveţi ?(întreb eu speriată)
-Nimic,(îmi răspunde mama printre lacrimi)
-Ok (am spus pregătită să plec în camera mea )
- M-am săturat!
- De?
-Să incerc sa le fac pe toate
-Adica?
-De ce esti asa rece cu noi ,de ce te gandesti doar la tine ?Daca mor intr o zi sau pur si simplu il iau pe tatal tau si plecam ce ai face ?
-De ce sa plecati?
-Tu totdeauna ne ameninti ca fugi de acasa noi de ce sa nu plecam ?Pur si simplu m-am saturat sa iti ofer tot pe tavă si tu tot nemulţumită să fi.
-Sti ceva nu am chef de ceartă!
-De ce ma eviti?,vorbeste cu mine ,despre orice ,doar vorbeşte !
-Ce vrei să auzi?
Mama s-a şters la ochi şi a stat puţin pe gânduri ,s-a uitat la mine ,a luat o pe Bia in brate care inca plangea si m-a luat si pe mine in brate .
-Sti ,as vrea sa stiu de ce esti asa trista ,de ce te ai schimbat atat de mult ,de ce te inchizi in camera ta si plangi ?
-De unde sti ca plang?
-Când eram de vârsta ta de fiecare data cand plangeam fugeam in pod şi stateam acolo ore intregi.
-Dar eu nu vreau sa iti povestesc tie ,sunt chestii personale pe care trebuie să le ştiu doar eu!
Din perspectiva mamei
Ar trebui să o înţeleg pe Ari ,am fost de vârsta ei şi am fost la fel .Dar de ce nu vorbeşte cu mine ?,mă frământă că e aşa rece cu noi de la un timp ,şi-a dorit atat de mult o soră iar de câteva luni nici măcar nu se mau chinuie să se joace cu ea .
Sper să nu o pierd ,o iubesc atat de mult ,mă simt vinovată ,poate că ar trebui să insist mai mult ,poate are nevoie să se descarce ,sau poate are nevoie de sfaturi .Oare e supărată pe mine că am avut mai multă grijă de Bia ?,poate ar trebui să îi explic că e mai mică şi are nevoie de mai multă grijă şi atenţie.
Nu ştiu cum să mă mai comport să fie iar copilul ăla care era dependent de mama ...
