Era dimineaţă ,iar şcoală,m-am saturat .Mă trezeşte iar mama ca în fiecare dimineaţă şi plec înspre şcoală .Aceeaşi stradă plină de elevi ,aceeasi gaşcă cu care merg la şcoală,acelaşi traseu şi aceeaşi şcoala.Viaţa devine plictositoare m-am saturat să învăţ şi să fiu fata cea bună de care îsi bat joc toţi derbedeii.
Prima ora cu diriga ,eu si Mia colega mea de bancă ne jucam cu un omuleţ mic ,desenam un rahat pe bancă si il puneam in mijloc ,radeam ca doua retardate.
-Ce ai zice daca m-aş arunca de pe scaun ?,spun eu cu un zâmbet tâmp
-Si ca să fie şi mai interesant ,strănută şi cazi
Am inceput să râd iar după ce am reuşit să mă stăpânesc am facut ce plănuisem.Ajunsă pe jos ,toată clasa a început să râdă iar eu am fost ridicată în picioare.
-Ariana ,din câte ştiu eu scaunele acelea sunt destul de stabile.
-Scunele,sunt stabile dar m-am dezechilibrat si s-a produs o extorsiune a strănutului care a fost atat de puternic incat m-a pus la pământ.
-Te poftesc afară domnişoară Ariana,până vei învăţa să te comporţi.
-Ary ,dacă tot ieşi cumpară-mi şi mie un corn să nu stau la coada în pauză,spune Mia
-Domnişoară ,dar chiar vă rog să mergeţi personal,a spus foamna dirigintă.
M-am luat de braţ cu Mia si am ieşit afară din clasă cum se întampla la multe din orele acelui an şcolar .Intr-un final mama a fost chemată la şcoală .
Discuţie intre mama si tata
Nu ştiu ce să mai fac ,a luat-o razna ,nu vrea sa vorbeasca cu mine ,nu stiu ce a păţit ,era un elev model şi acum sta tot pe hol că e dată afară.Din ce cauză s-a produs această schimbare radicală?
Din perspectiva Arianei
Pur şi simplu vreau să stau la mine în cameră ,de ce incearcă oamenii ăstia sa ma cheme cu ei peste tot ,nu vreau sa merg nicaieri ,vreau sa fiu singura ,e mai bine aşa.Atat timp cat nu îti faci speranţe nu vei fi dezamăgit ,nu vreau prieteni si nici famile vreau doar sa fiu singurâ in camera mea cu gandurile mele.În fiecare dimineaţa cand mă trezesc vad acelasi tip ,in acelesi loc al lui din fata scolii ,asteptandu-mă ....
