Partea 2

14 2 1
                                    

Dimineata cand m-am trezit mama era deja la bucătărie dupa sunetele ce se auzeau de acolo.M-am îmbrăcat si am coborat discret sa nu distrug linistea dimineții asa cum o făcuse dealtfel mama.Cand am ajuns am privit prin bucătărie sa vad cine se trezise la ora 6:35 asa cum ma trezeam in timpul anului.In bucătărie spre uimirea mea nu era nimeni asa ca m-am îndreptat spre frigider luandu-mi un pahar de suc si o bucata din tarta facuta de mama ieri.M-am asezat la masa sa mănânc cu furculița in mana si luandu-mi un cutit.Cand am deschis sertarul sa iau unul,înăuntru erau picături uleioase de sânge,unele mânere manjite de acest lichid straniu.Ma cuprinse o greață,si am inchis sertarul,inima imi bătea putin mai tare.Ceva era in neregulă iar eu ma pregăteam sa iau masa.Am mers in camera mamei sa verific daca totul e in ordine.Mama dormea bustean iar eu o priveam din tocul usii.Am expirat usurata si m-am intors in bucatarie curatand sertarul,ma gandeam ca probabil mama se taiase la mana.

Dupa ce am terminat mama se trezise si venise in bucatarie intrebandu-ma de ce am curățat sertarul si i-am explicat apoi de ce.

-Probabil te-ai tăiat la mana fara sa-ti dai seama Jafie.Rosti mama privindu-ma linistita.

-Nu mama,eu ma gândeam ca tu te-ai tăiat din greseala.

-Eu nu am stat in bucatarie de ieri dimineata.

-Si atunci de unde era sângele asta?am intrebat gandindu-ma numai la lucruri urâte.

-Nu stiu.Mai bine mergi in camera ta si odihneste-te Jaf.La ora 5 plecam.

Am ascultat de indemnul mamei si am mers in camera mea.Acolo am stat pana la ora 5 citind o revista de moda cu castile in urechi si relaxată intinsa in pat.

Chiar daca asta insemna sa fiu despărțită pe nedrept de prietenii mei,intr-un fel abia asteptam sosirea in noul oras unde aveam sa ne mutăm.

Dupa ce timpul a trecut rapid de parca nici nu ar fi trecut atat,eu si mama ne-am urcat in masina cu gandul sa plecam caci deja era tarziu.Venise ora 5 iar noi,pornisem cu masina ca sa ajungem in acel oras inainte sa se întunece.Ar fi fost prea greu si imposibil de mers pe acolo.

Drumul fusese lung si obositor,tocmai de aceea cand am ajuns am mers direct in camera mea noua unde am inceput sa despachetez.Cand am facut asta,mama ma strigase de jos sa vin la ea si sa cobor repede,ca sa-mi arate ceva.Am facut intocmai,coborand grabita scarile sa vad ce vroia sa-mi arate asa de important,incat ma oprise din despachetarile mele.

-Ce e mama?am intrebat încercând sa-mi rostesc privirea circular prin jur.

-Ce sa fie scumpa mea?ma intreba mama mirată de sosirea mea pe neasteptate.

Am ramas uimita la ceea ce imi spusese mama.

-M-ai strigat mainainte sa vin la tine ca vrei sa imi arăți ceva.Am raspuns privind-o intrebator dar totodata si mirată.

-Nu te-am strigat deloc,Jafie.Ce ai patit?ma intreba aceasta speriata venind la mine.

-Te-am auzit cu urechile mele cum ma strigai!am exlamat plina de groaza gesticuland cu mâinile care imi tremurau de nu mai puteam.

-Nu te-am strigat.Eu imi despachetam aici lucrurile,cum sa te strig si cu ce scop?ma intreba mama tinandu-mi mana pe umărul stâng încercând sa ma liniștească.

-Nu stiu,sa te ajut.Am raspuns cu o o vocea tremurătoare apoi am privit iar prin jur.

-Jafie,mai bine ai merge in camera ta.Nu iti e prea bine,observ.Completa mama apoi ma impinse putin sa fac pasi inainte asa cum făcea si ea.

-Ma simt foarte bine,mama.Doar ca sunt obosită.Probabil mi sa parut.Am completat si eu apoi am urcat in camera mea punandu-ma in pat si invelindu-ma in pătura mea călduroasă.

Cum vi se pare a-2a parte?E scurtă stiu dar vor veni parti mai lungi.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Aug 04, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Jafie-Poveste horrorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum